Catedra Biologie Vegetală

Catedra Biologie Vegetală a fost fondată în august 1954 prin Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist şi Consiliului de Miniştri a R.S.S.M, în rezultatul transferării Facultății de Știinţe naturale şi Geografie a Institutului Pedagogic din Chişinău în orașul Tiraspol. La catedra de Botanică, șeful căreia a fost numit tânărul doctor în ştiinţe Boris Matienco, se preda următoarele discipline:  Botanică (Anatomie, Morfologie, Sistematica plantelor inferioare şi superioare); Fiziologie; Ecologie; Microbiologie; Metodica predării biologiei şi practica pedagogică; Bazele agriculturii; Pomicultura; Viticultura; Zootehnia, iar tematica cercetărilor ştiinţifice la catedra era orientată în mai multe direcții.

După susținerea tezei de doctor în biologie cu tema: „Originea anatomo-morfologică a fructelor plantelor din familia Cucurbitaceae”, tânărul cercetător Boris Matienco iniţiază  cercetări fundamentale cu genericul „Strategia dezvoltării anatomo-morfologică a fructelor de Cucurbitaceae”, implicând atât tinerii specialiști de la catedră, cât și unii studenți pasionați de biologia vegetală.

O altă direcţie de cercetare a fost hibridizarea vegetativă a diferitor soiuri de plante. Unele studii din cadrul catedrei se efectuau în concordanță cu cercetările de la Grădina Botanică din Chișinău, care aveau drept scop, studierea florei şi vegetaţiei Republicii Moldova şi introducţia noilor specii de plante (lemnoase şi ierboase, decorative, etero-oleaginoase, tehnice, furagere, medicinale etc.), inventarierea patrimoniului naţional. În aceasta context, o mare contribuţie prin cercetările lor au avut-o profesorii: Abram Vainştein, doctor în biologie, a cercetat codrii Orheiului, pădurile raionului Soroca, evidenţiind arborii rari şi exotici din Moldova; Gheorghe Simonov, doctor, lector superior, a studiat pădurile din partea de nord-vest a Codrilor centrali și brioflora Republicii Moldova; Petru Tarhon a fondatla Staţiunea biologică a Institutului Pedagogic din Tiraspol, o pepinieră şi un dendrariu, care includea circa 400 specii de plante arborescente de diferită proveninţă geografică.

Între anii 1959-61, în rezultatul concursului organizat de Gradina Botanică a ASM, Boris Matienco obține funcția de şef al Laboratorul de Microscopie Electronică (unul din primele din fosta Uniune Sovietică) scopul căreia era  studierea bio-ultrastructurii plantelor. În acest context, se  formează un colectiv care realizează cercetări în domeniul anatomiei vegetale, mulți dintre care aveau tangențe cu catedra de Biologie vegetală din Tiraspol. Mulți absolvenți ai facultății Biologie și chimie, tineri specialiști de la catedra de Botanică au devenit doctori în ştiinţă, doctori habilitaţi, şefi de laboratoare, contribuind esenţial la dezvoltarea culturii naţionale şi păstrării patrimoniului naţional, printre care se pot menționa: Eudochia Cebanu (Zagornean), Valentin Codrean (Coadă), Gheorghe Rotaru, Varvara Colomeicenco, Eugenia Pulbere, Laurenţia Artemi, Tatiana Calalb, Mircea Ciuhrii, V. Bucățel și alții.

În baza catedrei de Botanică, în 1963, au fost create două catedre noi, catedra de Fiziologie a plantelor şi Metodica predării biologiei și catedra Bazele agriculturii.

În perioada anilor 1963-1969, respectiv, 1974–1977, catedra de Botanică a fost condusă de Vladimir Şuberneţchii, conferențiar universitar (docent), doctor, specialist teoretician în studierea evoluţiei procesului de înmulţire sexuată la plante. În procesul de predare, dumnealui utiliza și unele materiale ilustrative originale (efectuate personal),reprezentate prin culori, simboluri şi scheme. În această perioadă la catedra de Botanică activau lectorii superiori: Andrei Blajevschi, Nina Migulea, Ion Pavalache, docentul Irina Jîlchina și Andrei Negru, lector asistent. Ulterior, Andrei Negru se consacră activității științifice, devenind personalitate marcantă, cunoscut și apreciat în țară și peste hotare pentru realizările sale în domeniul biologiei vegetale, florei fosile și contemporane. Academicianul Andrei Negru este fondatorul Școlii de paleobotanică din Republica Moldova.

În perioada anilor 1969–1974; 1977–1984, în fruntea catedrei s-a aflat Ion Danilov, docent, doctor în biologie, specialist recunoscut în Sistematica plantelor inferioare. Dumnealui a desfășurat studii ştiinţifice importante având ca subiect diversitatea, ecologia şi importanţa algelor verzi din bazinele acvatice ale Republicii Moldova, atragând în cercetare mulți studenţii pasionați de știință. Printre cadrele didactice de la catedra de Botanică, selectate riguros pe baza aptitudinilor și profesionalismului, din perioada respectivă, pot fi menționați: Valentin Codreanu, Vasile Chirtoacă, Larisa Neniţă (Zamba), Afanasie Istrati, Ion Pavalache, Ion Mândâcanu, Lucia Malancea, Tudor Seinic, Eugenia Pulbere, Vasile Grati, Vladimir Șubernețchi, Ion Danilov, Varvara Colomeicenco, Ana Ștefîrță, Andrei Blajevschi şi alții. Ulterior, Ana Ștefîrță s-a consacrat activității științifice, devenind cercetător științific coordinator în Laboratorul  Floră și Geobotanică din cadrul Grădinii Botanice, șef al Ierbarului, participantă activă la construcția Grădinii Botanice. 

Dintre colaboratorii de la catedră care și-au făcut doctoratul sub conducerea profesorului Boris Matienco, se enumără Varvara Colomeicenco cu teza Schimbările submicroscopice ale organizării celulelor în fructele suculente de harbuz în procesul de maturizare (1975) și Eugenia Pulbere cu lucrarea Histogeneza fructelor de zămos (pepene galben) (1977).

În anul 1983 Catedra de Botanică trece printr-o criză de cadre didactice. Unii membrii (Nina Migulea, Irina Jîlchina, Vladimir Şuberneţchi) au atins sau erau deja de vârsta pensionară. Şeful catedrei de atunci, Ion Danilov, se pregătea să plece la Universitatea din Nicaragua în calitate de profesor universitar.

În rezultatul concursului (1984) pentru suplinirea postului de docent (conferențiar) şi şef al catedrei de Botanică a fost ales Vasile Grati, doctor în biologie, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Legumiculturii Irigate (or. Tiraspol), absolvent al instituției date (promoţia anului 1963). Anterior, a activat la catedra de Botanică în calitate de asistent (anii 1963-1965) și a predat prin cumul la catedra de Anatomie şi Fiziologie a Omului (1979-1983) cursurile de Genetică şi Darwinism. În anul 1985 Împreună cu colectivul Laboratorului Genetica tomatelor a Institutului condus de către academicianul Alexandru Jucenco, expreşedinte al Academiei de Ştiinţe a RSSM, Vasile Grati devine Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei pentru ciclul de lucrări „Recombinogeneza – factor al evoluţiei şi selecţiei”. În anul 1987 a susţinut teza de doctor habilitat la specialităţile Botanica – Genetica, iar în anul 1989 a obţinut gradul de profesor universitar.

Ulterior, la catedră au fost atraşi unii din cei mai buni absolvenţi ai facultăţii: Eugenia Rusu (Chiriac), Ludmila Cocovenco, Irina Andriuşcenco, Boris Nedbaliuc, Adam Begu (Institutul de Cercetări Ştiinţifice din Tiraspol, în calitate de lector superior).

În luna mai 1992 Institutul Pedagogic din Tiraspol obţine statutul de Universitate de Stat, iar în iulie 1992 în urma declanşării conflictului de pe Nistru, Universitatea de Stat din Tiraspol este evacuată în municipiul Chişinău.

Catedra a fost lipsită de baza materială didactică şi ştiinţifică, fiind nevoită să treacă prin noi încercări pentru a-şi restabili potenţialul didactic, suportând reformele învăţământului superior şi a obţinând rezultate performante.

Comunitatea universitară, inclusiv şi membrii catedrei s-au pomenit în fața unui nou început. A urmat o muncă de mare responsabilitate: restabilirea și amenagarea laboratoarelor și sălilor de curs cu utilaje, materiale și instrumente corespunzătoare, crearea condițiilor pentru desfășurarea optimală a orelor de curs, lucrărilor de laborator și aplicațiilor de teren. Au avut loc și optimizări între catedre. Astfel, Catedra de Botanică se comasează cu Catedra de Fiziologie a plantelor și Metodica predării biologiei (cu profesorii respectivi: Vladimir Macoveev, conf. univ., dr., Mircea Navroțchi, conf. univ., dr., Rodica Nedbaliuc, lect.sup.) și Catedra Bazele agriculturii (Vladimir Olaru, conf. univ., dr.) într-o singură catedră – Catedra de Botanică și Fiziologie a plantelor.

La catedra nou formată sunt invitați doctorii în ştiinţe agrare: Petru Patienco şi Elena Iurcu-Străistaru, precum şi proaspeţii absolvenţi: Nicolai Aluchi ( promoția 1993), Stela Gînju (promoția 1993), Liliana Zepca (promoția 1997), Ion Botezatu (promoția 1993).

A fost necesară și colaborarea cu alte instituții din țară, de exemplu V. Grati, E. Chiriac, N. Aluchi au inițiat legături de colaborare cu Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, I. Olaru și P. Patienco – cu Universitatea Agrară de Stat din Moldova, M. Navroțchi și R. Nedbaliuc – cu Institutul de Științe ale educației, B. Nedbaliuc – cu Universitatea de Stat din Moldova. Crearea bazei materiale a catedrei, pregătirea materialelor didactice, lucrul științific în condiții de evacuare au cerut mari eforturi intelectuale și fizice.

După evacuare, aflându-ne la Chișinău, unii tineri specialiști de la catedră au elaborat și susținut cu succes teza de doctor în știință, Nicolai Aluchi, Odetta Grama (Țîganaș), Stela Nistor (Gînju), iar, Petru Patienco a susținut teza de doctor habilitat în Legumicultură, ulterior, prmind gradul didactic de profesor universitar.

Pe lângă activitățile de predare și cercetare unii membri ai catedrei s-au implicat în elaborarea primelor programe de învățământ pentru licee (profil real și umanist), colegii și gimnazii. De exemplu, Vasile Grati, Eugenia Chiriac, Boris Nedbaliuc au fost membri ai Comisiei de atestare a cadrelor didactice din învățământul general. V. Grati a fost coautorul curriculumului național pentru învățământul liceal (biologie, 1999). La fel, V. Grati, B. Nedbaliuc, R. Nedbaliuc au efectuat stagii de formare pe lângă Institutul de Științe ale Educației, activând în calitate de formatori centrali pentru implementarea curriculumului în școală.

La 1 octombrie 2000, Universitatea de Stat din Tiraspol a împlinit 70 de ani de la fondare și 8 ani de evacuare.

În decembrie 2000, în legătură cu Reforma învăţământului universitar şi preuniversitar din Republica Moldova s-a format catedra de Biologie vegetală, condusă în continuare de Vasile Grati, doctor habilitat, profesor universitar. Catedra se orientează în continuare pe domeniile principale: activitatea didactică, activitatea de cercetare științifică, dezvoltarea și modernizarea bazei materiale, contribuind de rând cu întreaga comunitate universitară la pregătirea cadrelor didactice de înaltă calificare, la modernizarea învățământului formativ în contextul integrării europene.

Astfel domeniile de cercetare se diversifică, se modernizează metodele de predare-învățare și de evaluare a studenților, se abordează metode și tehnici noi de investigare a plantelor.

În anul 2003, Facultatea de Biologie și chimie beneficiază de un nou local în municipiul Chișinău – Drumul Viilor 26A. Pentru colectivul facultății a fost un nou început. Membrii catedrei s-au mobilizat și cu mai mari eforturi, inclusiv, cele personale, contribuind la îmbunătățirea bazei materiale a laboratoarelor didactice cu aparate și instrumente necesare, reactivi, coloranți, etc. Majoritatea membrilor catedrei au efectuat o muncă colosală în elaborarea materialului didactic (manuale, ghiduri, compendii, etc.) de exemplu: Botanica. Sistematica plantelor superioare, manual, autori: Grati V., Begu A., Pulbere E., Chiriac E., Nedbaliuc B; Citologie generală, compendiu de lucrări practice, autori: Grati V., Pulbere E., Chiriac E., Grama O.; Citologie generală, manual, partea I. și Partea II, autor, V. Grati; Anatomia și morfologia plantelor, compendiu de lucrări practice, autori: Grati V., Pulbere E.; Biogeografie ecologică, manual, autor, Begu A. În mod analogic au fost elaborate suporturi de curs la Fiziologia plantelor (Aluchi N., Iurcu E.), Bazele agriculturii (Olaru I., Patienco P.), Microbiologie (Nedbaliuc B.), Didactica Biologiei (Navroțchi M., Nedbaliuc B., Nedbaliuc R.).

În biblioteca catedrei sunt prezente și lucrările foștilor absolvenți, cum ar fi: Gheorghe Postolache, Vegetația Republicii Moldova; Andrei Negru, Determinator de plante din flora Republicii Moldova; Vasile Florea, Cultura plantelor medicinale; Pavel Pînzaru, Taxoni rari din flora Republicii Moldova, etc.

În anul 2004, lui Nicolai Aluchi i s-a decernat premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru ciclul de lucrări științifice „Aspecte ale fiziologiei rezistenței plantelor de cultură, vizând diagnosticarea toleranței și realizarea potențialului de productivitate”. La fel, este coautor la 4 brevete de invenție.

Din noiembrie 2009 și până în prezent, catedra este condusă de Eugenia Chiriac,conferențiar universitar, doctor,absolventa Facultății de Biologie și chimie (promoția 1985). A făcut studiile de doctorantură în Laboratorul academicianului Boris Matienco, sub conducerea dnei Eudochia Zagornean. Suține teza de doctor cu tema „Particularitățile citologice de depozitare a amidonului în sistemul pericarp-sămânță la tomate” în 1993, publicând apoi (1995), împreună cu colaboratorii Laboratorului de Microscopie Electronică monografia „Structura și funcționalitatea fructelor”. Printre alte domenii de activitate științifică ale dnei Eugenia Chiriac se pot enumăra Biodiversitatea vegetală și Didactica biologiei (predarea interdisciplinară).          

La 1 octombrie 2010, Universitatea de Stat din Tiraspol împlinește 80 de ani de la fondare și 18 ani de evacuare. Membrii catedrei de rând cu întreg colectivul academic al universității de Stat din Tiraspol au activat în direcția reorganizării tuturor componentelor procesului de învățământ în legătură cu punerea în aplicare a exigențelor Procesului de la Bologna și realizarea Programului de asigurare a Calității procesului de învățământ și cercetare.

Ulterior, disciplinele de la catedră au trecut printr-un proces continuu de actualizare, de integrare a noilor domenii de rând cu cele de bază prin prisma aplicativă și a interdisciplinarității, atât la ciclul I – licență, căt și ciclul II – masterat.

Membrii catedrei Biologie vegetală elaborează și actualizează (anual) programele analitice la disciplinele catedrei ce aparțin celor trei forme de organizare a învățământului, contribuind activ la pregătirea cadrelor de înaltă calificare la următoarele specialități: Ciclul I, Învățămănt cu frecvență: Biologie și chimie (240 credite); Biologie (180 credite); Ecologie (180 credite); Chimie și biologie (240 credite); Chimie (180 credite); Geografie și biologie (180 credite), total, 28 de programe; Frecvență redusă: Biologie (240 credite); Chimie (240 credite); total, 19 programe; Ciclul II, Masterat: Biologie modernă și tehnologii în instruire (120 credite); Biologia și psihologia sănătății; Biologie aplicată (120 credite), total, 22 programe.

Cercetarea științifică a cadrelor didactice s-a diversificat și a căpătat, treptat atât caracter interdisciplinar, cât și aplicativ, contribuind la îmbunătăţirea calităţii prosesului de predare și cercetare.
În perioada 2009 -2012 membrii catedrei Biologie vegetală: Eugenia Chiriac, Nicolae Aluchi și Rodica Nedbaliuc au participat în cadrul Programului de formare „Educaţia centrată pe cel ce învaţă”, coordonatori: UNICEF Moldova, Ministerul Educaţiei și UST.

Cercetările științifice pentru anul 2014 au fost axate pe studierea Biodiversității structurale, funcţionale şi taxonomice a organismelor vegetale, reflectate prin prizma impactului de mediu şi antropic, precum și Educaţia centrată pe subiect –imperativ în dezvoltarea durabilă a societăţii.

La catedră sunt invitați titulari noi, cum ar fi Sofia Grigorcea, absolventa Facultății de Biologie și chimie (promoția 2008, licență; promoția 2010, masterat). Pe lângă munca de predare efectuiază cercetări ştiinţifice în domeniile: Biotehnologie agricolă și Micologie.

Daniela Placinta, asistent universitar, profesor de biologie, doctorandă, absolventa facultății de Geografie, specialitatea, Georgrafie și Biologie (promoția 1996), autor de Curricula și Ghid metodologic la biologie (ediția 2019), formator național de implementare a Curriculei la biologie (ediția 2019). Coordonatorul revistei online de biologie Ritm ProBiologic.

La 1 octombrie 2015, Universitatea de Stat din Tiraspol ajunge la cea de a 85-a aniversare și 23 de ani de evacuare.

Sintetizând rezultatele cercetărilor efectuate de către membrii catedrei, constatăm diversitatea problemelor urmărite și varietatea tematicii abordate la elaborarea tezelor de licență și master. Pe lângă numeroasele articole originale, publicate mai cu seamă în reviste din țară, au fost elaborate mai multe sinteze, ghiduri, compendii, etc. O altă preocupare a catedrei este înnoirea cu cadre tinere.

Din august, 2019, la catedră activează ca titular, dna Lilia Brînză, doctor, conferențiar universitar, specialist în domeniul Fiziologiei stresului și adaptării plantelor. La fel, este angajat și Ciobanu Eugen, asistent univ. drd, care activează și în cadrul Laboratorului Biotehnologii ecologice.

Prin cumul, activează Pavel Pînzaru, dr., cercetător științific coordonator, conferențiar universitar, specialist în Biodiversitatea și conservarea patrimoniului vegetal din Republica Moldova.

Cadrele didactice de la Catedra de Botanică (din perioada respectivă): Valentin Codreanu, Vasile Chirtoacă, , Larisa Neniţă (Zamba), Afanasie Istrati, Ion Pavalache, Ion Mândâcanu, Lucia Malancea, Tudor Seinic, Eugenia Pulbere, Vasile Grati, selectate riguros pe baza aptitudinilor și profesionalismului, alături de Vladimir Șubernețchi, doctor, conferențiar universitar (docent), Ion Danilov, doctor, conferențiar universitar (docent), Varvara Colomeicenco, doctor, conferențiar universitar (docent), Andrei Blajevschi, lector superior, Irina Jîlchina, doctor, conferențiar universitar (docent), Nina Migulea, doctor, conferențiar universitar (docent) şi alții, au depus o amplă activitate științifico – didactică care a contribuit la imbunătățirea calității instruirii la catedră.

Activitatea didactică și științifică desfășurată de către colectivul catedrei a contribuit în permanență la dezvoltarea învățământului general și a cercetării din Republica Moldova. Unul din obiectivele principale a fost și rămâne – completarea catedrei cu cadre tinere și talentate. În acest context la catedră sunt invitați absolvenții – Eugenia Chiriac, promoția 1985 și Boris Nedbaliuc, promoția 1986. De la Institutul de Cercetări ştiinţifice în domeniul Agriculturii irigate şi Legumiculturii este Adam Begu în calitate de lector asistent.

În vara anului 1992, când războiul de pe Nistru ia amploare, din partea primelor persoane de stat a Republicii Moldova se emite un Ordin de retragere urgentă a primei Instituții de Învățământ Superior la Chișinău. Astfel, Institutul pedagogic ”Taras Șevcenco” din Tiraspol, devine Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). Comu -nitatea universitară, inclusiv și membrii catedrei: (cu câteva excepții, care au hotărât să rămână în Tiraspol) s-au pomenit în fața unui nou început. A urmat o muncă de mare responsabilitate: restabilirea și amenajarea laboratoarelor și sălilor de curs cu utilaje, materiale și instrumente corespunzătoare; crearea condițiilor pentru desfășurarea optimală a orelor de curs, lucrărilor de laborator și aplicațiilor de teren. Au avut loc și optimizări între catedre. Astfel, Catedra de Botanică se comasează cu Catedra de Fiziologia plantelor și Metodica predării biologiei (cu profesorii respectivi: Vladimir Macoveev; Mircea Navroțchi; Rodica Nedbaliuc) și Catedra Bazele agriculturii (Vladimir Olaru) într-o singură catedră – Catedra de Botanică și Fiziologie a plantelor.

La catedra nou, formată sunt invitați doctorii în ştiinţe agrare: Petru Patienco şi Elena Iurcu-Străistaru, precum şi proaspeţii absolvenţi: Nicolai Aluchi (promoția 1993), Stela Gânju (promoția 1993), Ion Botezatu (promoția 1993); Liliana Zepca (promoția 1997).

În decembrie 2000, în legătură cu Reforma învățământului universitar și preu -niversitar din Republica Moldova s-a format Catedra de Biologie vegetală, condusă în continuare de Vasile Grati, doctor habilitat, profesor universitar.

În această perioadă, disciplinele de la catedră untr-un proces continuu de actualizare, de integrare a noilor domenii de rând cu cele de bază prin prisma aplicativă și a interdisciplinarității, atât la ciclul I – licență, cât și ciclul II – masterat. La catedră sunt invitați cadre noi titulari și prin cumul:

Catedra Biologie vegetală contribuie la pregătirea cadrelor de înaltă calificare la următoarele specialități (cu disciplinele respective):

Ciclul I

Frecvența la zi:

Biologie: Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Citologia; Microbiologia; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Vegetația Moldovei; Bazele biologice ale agriculturii; Genetica; Biogeografia; Hidrobiologie; Evoluționismul; Fiziologia vegetală; Practica de inițiere.

Ecologie: Morfoecologie vegetală I; Morfoecologie vegetală II; Citologie ecologică; Microbiologie ecologică; Taxonomia vegetală I; Taxonomia vegetală II; Genetica; Biogeografia; Floricultura; Evoluționismul; Ecofiziologia vegetală;Practica de producție; Practica de licență.

Biologie și chimie Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Citologia; Didactica biologiei; Microbiologia; Agrobiologia; Practica pedagogică I; Genetica; Biogeografia;  Evoluționismul; Istoria biologiei; Fiziologia vegetală; Practica de inițiere;  Practica pedagogică II; Practica de licență.

Chimie și biologie: Morfologie vegetală; Sistematica vegetală; Citologia; Didactica biologiei; Fiziologia vegetală; Fitopatologia; Genetica; Hidrobiologie.

Chimie: Bazele biologiei.

Frecvență redusă:

Biologie: Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Citologia; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Microbiologia; Genetica; Floricultura; Didactica biologiei; Practica pedagogică I; Biogeografia; Fiziologia vegetală; Istoria biologiei; Practica pedagogică II;  Evoluționismul; Bazele biologice ale agriculturii.

Biologie și sanologie: Morfologia plantelor I; Morfologia plantelor II; Citologia; Sistematica plantelor I; Sistematica plantelor II; Genetica; Floricultura; Didactica biologiei; Practica pedagogică I; Biogeografia; Fiziologia vegetală; Istoria biologiei; Practica pedagogică II;  Evoluționismul; Plantele medicinale; Microbiologia medicală.

Chimie: Botanică; Fiziologia plantelor.

Ciclul II

Biologie modernă și tehnologii în instruire: Metode contemporane de instruire în biologie; Istoria și metodologia biologiei; Bionica; Fiziologia rezistenței ecologice a plantelor de cultură; Bioindicatorii și evaluarea calității mediului; Micologia experimentală; Flora și vegetația Republicii Moldova; Stagiu de practică la specialitate.

Biologie aplicată: Genetica umană și biologia moleculară; Istoria și metodologia biologiei; Bionica; Fiziologia rezistenței ecologice a plantelor de cultură; Bioindicatorii și evaluarea calității mediului; Micologia experimentală; Flora și vegetația Republicii Moldova; Stagiu de practică la specialitate.

Biologie și psihologia sănătății: Genetica umană și biologia moleculară; Fitoterapia; Microbiologia medicală.

În present catedra Biologie vegetală dispune de 4 laboratoare didactice și Herbarul.

Laboratorul Morfologia şi Anatomia plantelor are drept obiective: studierea celulei ca unitate structurală și funcțională a viului; cunoașterea structurii, ultrastructurii, compoziției chimice, reproducerii, diferențierii și metodelor de studiere a celulelor vegetale procariote și eucariote; studierea particularităților șidiversității structurii organismelor vegetale, prin prisma funcției și modificărilor în evoluție a organelor (vegetative și generative) în dependență de condițiile ecologice; studierea diversității modului de reproducere a plantelor și evoluția reproducerii sexuate; studierea evolutivă a diversității formelor vitale ca rezultat al interacțiunii cu mediul.

Laboratorul de Sistematica vegetală are drept obiective: studierea principiilor, metodelor și regulilor de clasificare a lumii vegetale prin prisma cunoașterii, răspândirii și utilizării raționale a resurselor vegetale de pe Terra, adaptării lor la diferite condiții de viață; studierea legăturilor filogenetice dintre diferite grupuri de organisme vegetale, conștientizarea necesității ocrotirii și conservării biodiversității în condițiile actuale; acumularea și sistematizarea informației în elaborarea principilor și procedeelor de folosire și conservare a fitocenozelor; studierea comunităților vegetale prin prisma factorilor geografic și antropic.

Laboratorul Fiziologia vegetală are ca obiective: cunoașterea mecanismelor fiziologo-biochinice și moleculare ale proceselor vitale ale plantelor; cunoașterea esenței celor mai importante procese vitale – fotosinteza, respirația, creșterea și dezvoltarea organismului vegetal.

Laboratorul Didactica biologiei are obiectivele: familiarizarea studenților cu conținutul curriculei, manualelor de biologie, literaturii suplimentare la disciplinele biologice și specificul predării lor în școala modernă; cunoașterea teoretică a materialului de studiu; identificarea metodelor și formelor de lucru cu studenții în vederea proiectării și organizării lecțiilor în predarea biologiei, inclusiv în perioada de pandemie.

Herbarul catedrei reprezintă o colecție de plante de peste 3 000 specii răspândite în Republica Moldova, clasificate după familii și gradul de raritate, inclusiv, plantele incluse în Cartea Roșie. În afară de Herbarul științific, la catedră se elaborează Herbarul de lucru pentru studenți, care poate fi utilizat la lecțiile practice și de laborator.

Catedra Biologie vegetală activează în cluster cu Laboratorul de Biotehnologii ecologice, având ca prioritate cercetări din domeniile: Ecologie şi productivitatea algelor, Biotehnologie agricolă și Micologie, etc

În cadrul catedrei activează cercul „Botanistul”, se organizează concursuri, victorine, excursii, etc.