Catedra Biologie Animală

I. Informații generale

Coadă Viorica

dr. confirențiar universitar
Șef catedră

Educația și, în special, învățământul superior au constituit dintotdeauna mândria, speranța și împlinirea idealurilor oricărei societăți, universitățile având misiunea supremă de a forma elita spirituală și profesionistă, care se implică nemijlocit în prosperarea și perpetuarea națiunilor. Vocația firească a învățământului, inclusiv a celui superior, este modernizarea perpetuă. Este o activitate pe care catedra noastră o concepe în primul rând prin antrenarea în competiția valorilor universale, care înseamnă, ca minimum, integrarea în spațiul european al învățământului superior.

Colaboratorii catedrei realizează cu succes cercetări științifice în diverse domenii: ecologia, etologia şi protecția herpetofaunei; entomofauna, malacofauna, parazitofauna ecosistemelor naturale şi antropizate; biomorfologia, polimorfismul și adaptările amfibienilor şi reptilelor la nivel populațional; rezervele funcționale ale organismului uman etc. Anual, colaboratorii catedrei realizează cercetări științifice, rezultatele cărora sunt prezentate la foruri științifice din țară și de peste hotare.

În baza nivelului de competență și a responsabilităților catedra Biologia animală își asumă misiunea: de a forma și perfecționa specialiști în domeniul, de a dezvolta cercetarea științifică în conformitate cu standardele naționale și internaționale; de a promova valorile general-umane, spiritul gândirii critice și libera expresie; de a fi receptivă la aspirațiile și necesitățile comunității academice.

Catedra Biologie Animală este una dintre primele catedre ale Facultății Biologie și chimie, înființată în anul 1931. Pe parcursul anilor i-a fost modificată de mai multe ori denumirea și componența, însă cu denumirea actuală există din anul 2001, fiind formată în urma comasării catedrelor de Zoologie și Fiziologia Omului și animalelor. La această catedră, în diferite perioade, au activat cu succes personalități marcate ale învățământului universitar național:

Pavel Pulbere – doctor, conferențiar universitar, specialist în domeniul fiziologiei omului și animalelor, care a contribuit la pregătirea unei pleiade de savanți renumiți din țara noastră. A activat în calitate de prorector pentru activitatea didactică, decan al facultății și șef de catedră timp de peste trei decenii;

Ion Procopeţ – doctor, conferențiar universitar, specialist în domeniul fiziologiei și anatomiei omului, rector, decan și șef de catedră în diferite perioade;

Vladimir Bolocan – doctor, conferențiar universitar, șef de catedră, în perioada 1971-1976, specialist în domeniul zoologiei nevertebratelor;

Leon Popa – doctor, conferențiar universitar, șef de catedră, în perioada 1977-1985, specialist în domeniul ihtiologiei, zoologiei, faunei și ecologiei;

Vasile Tofan – doctor, conferențiar universitar, specialist în domeniul herpetologiei, zoologiei, faunei și ecologiei;

Teodor Gontea – doctor, conferențiar universitar, șef de catedră, în perioada 1989-1996, specialist în domeniul malacologiei, zoologiei nevertebratelor și ecologiei.

Veaceslav Cîrlig – doctor, conferențiar universitar, șef de catedră, în perioadele 2003-2005 și 2014-2015, specialist în domeniul herpetologiei, ornitologiei şi teriologiei.

Aceste personalități notorii în domeniul științei și educației au contribuit la determinarea şi afirmarea unor direcții prioritare de instruire și cercetare la catedră şi au elaborat cursuri fundamentale în domeniul zoologiei, faunei, anatomiei, fiziologiei, ecologiei etc. În calitate de savanți, ei au fundamentat astfel de direcții de cercetare precum „Mecanismele de reglare a sistemului nervos central asupra metabolismului holesterinic în profilaxia aterosclerozei” (Ion Procopeţ, Pavel Pulbere); „Ihtiofauna bazinului râului Prut şi rolul ei în ecosistemele reofile” (Leon Popa); „Studiul aspectelor faunistice şi ecologice a amfibienilor şi reptilelor din Moldova” (Vasile Tofan); „Complexele malacologice ale ecosistemelor fluviului Nistru şi stabilitatea lor funcțională în dependență de factorii ambientali” (Teodor Gontea); „Particularitățile biologice și comportamentul specie Hyla arborea L. (Amphibia, Anura) în Codrii Centrali” (Veaceslav Cîrlig).

La catedră, în diferite perioade, au desfășurat o activitate profesională fructuoasă şi astfel de personalități din domeniul științelor biologice, precum: academicianul Ion Ganea, conferențiarul, doctor Nicolae Corcimaru, profesorul, doctor Andrei Munteanu şi alții.

Colaboratorii catedrei realizează cu succes cercetări științifice în astfel de domenii ca: entomofauna, malacofauna şi parazitofauna ecosistemelor naturale şi antropizate (V. Coadă, A. Țîganaș); ecologia, etologia şi protecţia herpetofaunei (T. Cozari); biomorfologia, polimorfismul şi adaptările amfibienilor şi reptilelor la nivel populațional (T. Cârlig); rezervele funcționale ale organismului uman (L. Moşanu-Șupac, D. Coşcodan). Anual, colaboratorii catedrei realizează cercetări științifice, rezultatele cărora sunt prezentate la foruri științifice din țară şi de peste hotare. În ultimii ani membrii catedrei au participat în mai multe proiecte:

  • TEMPUS IV QAEM Development of quality assurance in higher education in Moldova (2012-2016);
  • Tehnologii facilitatoare ale adaptabilității copiilor la procesul educațional (2010 – 2014);
  • 530537-TEMPUS-2012-1-DE-TEMPUS-SMGR Development of Qality Assurance in Higher Education in Moldova (2013-2016);
  • Studiul ariei naturale din bazinul cursului inferior al râului Ichel în vederea conservării biodiversității şi protecției obiectelor geologice şi hidrologice (2011-2014);
  • Studiul acțiunii antropice asupra biodiversităţii, statusului fiziologic al populației municipiul Chişinău şi utilizarea rezultatelor în formarea competențelor transdisciplinare în procesul educațional (2015-2018).

Actualmente, la catedră activează 9 cadre didactice: 1 – doctor habilitat, profesor universitar, 6- conferenţiari universitari, 1- lector universitar, 1 – asistent.

Viorica Coadă – şef catedră, doctor, conferențiar universitar, titular a cursurilor de Zoologia nevertebratelor, Impactul antropic, Protecția mediului; Tudor Cozari – doctor habilitat, profesor universitar (Zoologia vertebratelor, Etologie ecologică, Educație ecologică, Etologie ecoevolutivă, Fauna Moldovei); Lora Moşanu-Șupac – doctor, conferenţiar universitar (Histoembriologia, Fiziologia omului, Psihofiziologia, Anatomia şi fiziologia omului); Tatiana Cârlig – doctor, conferenţiar universitar (Zoologia vertebratelor, Ecologie populațională, Anatomie comparată şi Biostatistică, Ecologie umană); Diana Coşcodan – doctor, conferenţiar universitar (Anatomia omului, Fiziologia omului, Bioritmologia și adaptarea umană la condiții extreme, Neuroendocrinologie, Fiziologia generală); Ana Țîganaș – lector superior, prodecan (Zoologia nevertebratelor, Zoologia, Parazitologie, Entomologie), Nina Liogchii – doctor, conferenţiar universitar (Securitatea ecologică, Practica de inițiere, Practica de specialitate), Angela Nevoia doctor, conferenţiar universitar (Psihofiziologie, Evitarea îmbolnăvirilor), Regina Fasola, asistent (Ecologia, Audit ecologic, Impact ecologic).

Profesorii catedrei întrețin legături de colaborare cu colegii de specialitate din diferite instituții universitare şi de cercetare din ţară şi de peste hotare: Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al MECC al RM., Institutul de Zoologie al MECC al RM., Catedra de Biologie Umană şi Animală a U. S. M., Centrul de Medicină Preventivă al mun. Chişinău, Institutul de Ecologie şi Geografie al MECC al RM., Rezervaţia „Codrii”, Universitatea Pedagogică din Cracovia (Polonia), Universitatea din Craiova (România),Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Universitatea Alexandru Ioan Cuza (Iaşi, România), Muzeul Naţional de istorie Naturală „Grigore Antipa” (Bucureşti, România), Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală etc.

Viorica Coadă, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar

       S-a născut la 13 noiembrie 1973 în satul Ţânţăreni, r- nul Anenii Noi. În anul 1990 absolveşte şcoala medie din satul natal și a fost admisă la Institutul Pedagogic T. G. Şevcenko (Tiraspol), Facultatea Biologie şi Chimie. Îşi începe activitatea ştiinţifică la Institutul de Zoologie şi Fiziologie a A. Ş. M iar în anul 1996 este înmatriculată la doctorantură la secţia zi la Universitatea „Al. Ioan Cuza”, din Iaşi, România. În anul 2000 susţine teza de doctor în biologie cu genericul „Contribuţii la studiul diversităţii malacologice (Mollusca, Gastropoda) din Rezervaţia Codrii”, cu menţiunea CUM LAUDE.

       În prezent activează în funcţie de conferenţiar universitar la Catedra Biologie Animală. Autor a peste 70 de articole, teze ale comunicărilor la conferinţe ştiinţifice, 3 compendii, 1 monografie. Domeniul de cercetare – malacologia, entomologia, parazitologia. Anual este conducător a peste 10 teze de licenţă şi master.

       Pe parcursul activităţii sale a fost executor în mai multe proiecte ştiinţifice instituţionale. În (2011-2014) a activat în cadrul proiectului „ Studiul ariei naturale din bazinul cursului inferior al râului Ichel în vederea conservării biodiversităţii şi protecţiei obiectelor geologice şi hidrologice. În prezent este cercetător științific coordonator în proiectul „Impactul factorului antropic asupra biodiversităţii, statusului psihofiziologic al populaţiei din municipiul Chişinău şi formarea competenţelor transdisciplinare în procesul educaţional”. Este titularul cursurilor Zoologia nevertebratelor, Impactul antropic, Protecţia mediului, Morfoecologia nevertebratelor.

Tudor Cozari, profesor universitar, doctor habilitat în biologie

S-a născut la 25 aprilie 1954, în satul Boldureşti, raionul Nisporeni. În 1971 absolveşte şcoala medie din satul natal. În perioada 1971-1976 este student la Facultatea de Biologie şi Chimie a UST (Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol), pe care o absolveşte cu menţiune. Savant şi Pedagog cu renume naţional şi internaţional:
– Laureat al Premiului Academiei Române (2008);
– Laureat al Premiului Naţional (2013);
– Deţinător al medaliei ”Dmitrie Cantemir’’ a AŞM (2014);
– Premiul Salonului Internaţional de Carte pentru copii şi tineret pentru volumul Atlas Zoologic (2014);
– Coordonator şi coautor al setului didactic, Educaţie ecologică’’ (treptele primară, gimnazială şi liceală);
– Preşedinte al Comisiei de expertiză a CNAA la specialitatea „Ecologie’’;
– Membru al Comisiei de expertiză a CNAA la specialitatea „Ştiinţe biologice şi medicale’’;
– Membru al Comitetului de Concurs a tezelor de excelenţă la CNAA;
– Membru al Senatului Universităţii AŞM;
– Colaborator ştiinţific coordonator al Institutului de Zoologie a AŞM;
– Președinte al comisiei de expertiză a ANACEC la specialitatea științe biologice, ecologice și protecția mediului.

     Autor a 173 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 28 monografii, enciclopedii de popularizare a ştiinţei, manuale universitare, compendii didactice şi manuale şcolare (clasele 6, 8, 9, 10-a în limbile română şi rusă).

      Autor de proiect şi coautor al Colecţiei de carte Lumea vegetală a Moldovei şi Lumea animală a Moldovei în 8 volume, care au fost decorate cu Medalia de Aur la salonul Internaţional de lnventică de la Geneva (2008), Medalia de argint la Salonul Internaţional de Inventică de la Bruxelles (2008), Medalia de Bronz la Salonul Croaţiei, Medalia de aur la Salonul Internațional de Inventică din Spania (Valensia) pentru enciclopedia ”Păsările”.

     Cercetător în domeniul batracologiei, îndrumător al 5 doctori în Ştiinţe Biologice. Referent al multor teze de doctorat, membru al Seminarului Ştiinţific de specialitate la zoologie, membru al Colegiului Ştiinţific a revistei „Mediul Ambiant”.

     În calitate de profesor invitat, a prezentat comunicări ştiinţifice şi a ţinut cursuri în domeniul biodiversităţii, ecologiei şi etologiei animalelor la universităţile din Torino, Siena şi Modena (Italia). Expert naţional pentru biodiversitate în organizaţiile internaţionale RAMSAR şi Convenţia de la Berna, expert al Comisiei Naţionale şi coautor al Cărţii Roşii a Republicii Moldova (ediţia 3-a, 2015).

Lora Moșanu Șupac, doctor în științe biologice, conferențiar universitar 

      S-a născut la 11 martie 1960 în satul Bocșa, r-nul Fălești. După absolvirea școlii medii în anul 1977 lucrează în colhozul din satul natal, iar din 1980 își face studiile la Institutul Pedagogic de Stat ”T.G.Șevcenco” din Tiraspol, Facultatea de Biologie și Chimie.

      Pe parcursul anilor de studenţie s-a manifestat în toate domeniile de activitate, fiind deţinător al burselor de merit ”Bursa Lenin”, lider al organizaţiei de tineret, participant activ la toate manifestările culturale şi educative. Ca urmare, în anul 1985, absolveşte cu menţiune prima instituţie superioară de învăţământ, fiind angajată în acelaşi an la Catedra Fiziologia Omului și Animalelor.

      În perioada 1987- 1990 face studii doctorale în cadrul Institutului de Zoologie şi Fiziologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În următorul an susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe biologice cu tema „Rolul α- şi β-adrenoreceptorilor în reglarea componentelor proopiomelanocortinei (ACTH, MSH, β-endorfinei) în timpul stresului”. Continuă activitatea în cadrul Institutului de Fiziologie al AȘM, îndeplinind funcţiile de secretar științific al Institutului și al Consiliului Ştiinţific specializat DH 92. 03. 00, din 19967- şef al Laboratorului de Sanocreatopsihologie.

      După reamplasarea Universităţii de Stat din Tiraspol în oraşul Chişinău, activează în cadrul Catedrei Fiziologia Omului şi Animalelor în calitate de conferenţiar, apoi in 1997-2001 ca şef al catedrei. Din anul 2005 şi până în prezent este în funcţie de Prorector pentru Activitatea Știinţifică şi Relaţii internaţionale. Este titularul cursurilor de Histologie şi Bazele Embriologiei, Psihofiziologie şi Neuropsihologie, Fiziologie etativă.

      Îmbină cu succes activitatea didactică cu cea ştiinţifică, a publicat peste 150 de lucrări, activând în cadrul a 4 proiecte instituţionale, în două dintre ele în funcție de coordonator. A participat în mai multe proiecte TEMPUS și Erasmus+. Este membru al Seminarelor Ştiinţifice de Profil la specialităţile 03. 00. 16 şi 03. 00. 13. A activat în domeniul restructurării învăţământului preuniversitar, este autor de curriculă la biologie, organizator al olimpiadei şi bacalaureatului, conducător al echipei naţionale olimpice la biologie, membru al Consiliului de Conducere a ANACEC din 2014, a Comisiei de experț în domeniul atestării cadrelor în domeniul științelor biologice și geonomice. Pentru activitatea prodigioasă științifico-organizatorică i-au fost oferite Diploma AȘM și medalia Meritul Civic.

Tatiana Cârlig, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar.

      S-a născut la 24 mai 1964 în comuna Hlinaia, raionul Slobozia. În anul 1981 absolveşte şcoala medie din satul natal. Îşi face studiile la Universitatea de Stat din Tiraspol, Facultatea de Biologie şi Chimie, pe care o absolveşte în anul 1988. În acelaşi an începe activitatea în domeniul didactic în calitate de profesor şcolar. Din anul 1992 activează în calitate de laborant la UST, apoi, din 1994, este angajată în calitate de asistent la Catedra de Zoologie. În perioada 1997–2000 este doctorand al Institutului de Zoologie al AŞM, iar în 2002 susţine teza de doctor în ştiinţe biologice. Cercetările tezei de doctorat au fost realizate în rezervaţia „Codrii”, activând ulterior aici prin cumul în calitate de cercetător ştiinţific. În acest timp a continuat să activeze la UST în calitate de lector superior. În anul 2003 obţine titlul de conferenţiar universitar, fiind numită în funcţie de prodecan al Facultăţii de Biologie şi Chimie şi fiind aleasă ca membru al consiliului facultăţii. Este autorul a peste 70 lucrări didactice şi ştiinţifice în domeniul herpetologiei, ornitologiei şi teriologiei. A participat în calitate de executor la 2 proiecte instituţionale. Predă cursurile de Zoologie a vertebratelor, Anatomie comparată şi Biostatistică.

Сoşcodan Diana, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar

      Coşcodan Diana s-a născut la 21. 01. 1969 în oraşul Tiraspol. În 1986 a absolvit şcoala medie cu medalie de argint şi a fost admisă la Institutul Pedagogic T. G. Şevcenko (Tiraspol), Facultatea Biologie şi Chimie. În 1988 s-a transferat la Universitatea de Stat din Moldova (facultatea Biologie şi Pedologie),pe care în 1991 a absolvit-o cu diplomă de excelenţă. În 1991 îşi continue studiile la doctorantură, specialitatea Fiziologia omului şi animalelor, la Institutul de Fiziologie al AŞM. În 1997 a susţinut cu succes teza de doctor la tema: „Formarea şi păstrarea vestigiului în memorie la descendenţii şobolanilor stresaţi în perioada prenatală de dezvoltare”. În perioada 1992-2009, a activat în calitate de colaborator ştiinţific superior la Institutul de Fiziologie. În anii 2002-2006 activează ca şef al Laboratorului de Fiziologie Mobilizatoare al Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie.

      În 2000 obţine diploma de conferenţiar universitar, activând la catedra Biologie Animală. În 2013, obţine postul de şef al Catedrei Biologie Animală. Activează în calitate de professor de biologie, grad didactic superior, la Liceul Academiei de Ştiinţe.

      Domeniul de activitate ştiinţifică: Fiziologia stresului; Fiziologia glandelor endocrine; Rezervele funcţionale ale organismului, Neuroendocrinologia Activitatea nervoasă superioară.

      Este autor a 2 monografii, 5 manuale, peste 90 de publicaţii ştiinţifice. A activat în calitate de traducător la editurile: „Ştiinţa”, „Prut-Internaţional”, unde a tradus în limba rusă peste 15 manuale şcolare privind domeniul Biologie. A recenzat 4 manuale şcolare de biologie. Este posesorul diplomelor de merit ale diferitor instituţii subordonate Miisterului Educaţiei. Anual este conducător a peste 12 teze de licenţă şi master. Pe parcursul activităţii sale a fost executor în mai multe proiecte ştiinţifice instituţionale. În 2010-2014 a activat în cadrul proiectului „Tehnologii facilitatoare ale adaptabilităţii copiilor la procesul educaţional”. În prezent este fiziolog coordonator în proiectul „Impactul factorului antropic asupra biodiversităţii, statusului psihofiziologic al populaţiei din municipiul Chişinău şi formarea competenţelor transdisciplinare în procesul educaţional”. Este titularul cursurilor Fiziologia omului şi animalelor, Anatomia omului, Puiericultura, Igiena copilului, Neuroendocrinologia, Bioritmologia și adaptarea organismului la condiții extreme.

Ana Pelin, lector superior

       S-a născut la 10 mai 1965, în satul Chioselia Mare, judeţul Cahul, într-o familie de muncitori. În anul 1987 absolveşte cu succes Facultatea de Biologie şi Chimie a Institutului Pedagogic de Stat „T. Şevcenko”din Tiraspol. Din anii 1987-1988 lucrează ca profesoare de biologie şi chimie în satul Marcăuţi, raionul Dubăsari. Din 1988-1999 activează ca lector asistent, iar din 1999 ca lector superior în instituţia respectivă. În anii 1994-98, face studii de doctorat, la Institutul de Protecţie Biologică a Plantelor, în Laboratorul de Virusologie. În 2010 a susţinut teza de master în Ştiinţe ale naturii, specialitatea Biologie aplicată. Activează în învăţământul universitar de 27 ani, deţinând funcţiile de lector superior, prodecan al facultăţii. Titular al cursurilor de Zoologia nevertebratelor şi vertebratelor, Biologia animală, Entomologie, Parazitologie. Manifestă un interes deosebit faţă de cercetările ştiinţifice, participă activ la proiectele instituţionale 2011-2014 -„Studiul ariei naturale din bazinul cursului inferior al râului Ichel în vederea conservării biodiversităţii şi protecţiei obiectelor geologice şi hidrologice” şi 2014-2018 – „Studiul acţiunii antropice asupra biodiversităţii, statusului fiziologic al populaţiei din municipiul Chişinău şi utilizarea rezultatelor în formarea competenţelor transdisciplinare în procesul educaţional”. Este autor a peste 50 de articole, teze ale comunicărilor la conferinţe ştiinţifice, 3 compendii şi un dicţionar entomologic. Realizează cercetări în domeniul entomologiei şi parazitologiei.

Nina Liogchii, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar.

     S-a născut la 31 iulie 1959 în satul Sudarca, r-nul Donduşeni. Şi-a făcut studiile în localitatea de baştină, apoi la Colegiului de Medicină Bălţi. După absolvire, în perioada 1977-1980, lucrează în calitate de felcer laborant la Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Ftiziologie.

       În perioada 1980 – 1985 îşi face studiile la Institutul Pedagogic de Stat ”T. G. Şevcenco” din Tiraspol, Facultatea de Biologie şi Chimie. Pe parcursul anilor de studenţie s-a manifestat ca o studentă şi colegă bună, participând activ la manifestările culturale şi educative. După absolvirea facultăţii, în anul 1985, este angajată în funcţie de asistent universitar la Catedra Fiziologia Omului şi Animalelor.

       În perioada 1991-1994 face studii doctorale în cadrul Institutului de Fiziologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi, apoi, susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe biologice cu tema „Rolul beta-endorfinei în manifestarea sindroamelor stresosimilare – hiperfuncţia corticosuprarenalei şi ulceraţiile gastrice ”. Până în 2005 îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică în cadrul Institutului de Fiziologie, apoi şi-o continuă în Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM unde, în calitate de cercetător ştiinţific coordonator, coordonează cercetările referitoare la studiul stării ecologice a elementelor naturale valoroase din ariile naturale protejate de stat. Coordonează lucrările de completare a paşapoartelor ecologice ale ANPS şi a Băncii de date privind Cadastrul ANPS.

       În 2007, în cadrul UST, îşi face studiile prin masterat, obţinând titlul de master în Psihopedagogie.

       Paralel cu activitatea ştiinţifică, pe parcursul anilor, activează în cadrul Catedrelor Fiziologia Omului şi Animalelor, Psihopedagogie şi Educaţie Preşcolară, Biologie Animală ţinând cursuri la disciplinile universitare: Fiziologia omului şi animalelor, Psihopedagogie, Psihofiziologie, Metodologia experimentului biologic, Securitatea ecologică.

       Îmbină cu succes activitatea didactică cu cea ştiinţifică. Are publicate circa 200 materiale ştiinţifice, printre ele: 1 lucrare metodică (cu coautori), 1 broşură de popularizare a ştiinţei (cu coautori), o monografie (cu coautoiri), 12 articole în reviste cu factor de impact, articole ştiinţifice în reviste şi culegeri internaţionale şi naţionale, teze, rezumate, participări la conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale, conducător ştiinţific a peste 60 de lucrâri de licenţă şi masterat.

       Este secretar ştiinţific şi membru al Seminarului ştiinţific de profil al IEG la specialitatea Ecologie, membru al Seminarului de profil al USM la specialitatea Fiziologia omului şi animalelor, membru al colegiului de redacţie (International Scientific Editorial Board) al revistei International Journal of Ecosystems and Ecology Science (IJEES), ISSN: 2224-4980. Tirana, Albania (din 2012)

Catedra asigură instruirea licențiaților și masteranzilor cu frecvență la zi și frecvență redusă, stagii de formare profesională continuă a profesorilor.

Studiile de licență sunt axate pe trei domenii generale de studiu:

  • Științe ale educației
  • Științe biologice
  • Științe ale mediului

Studiile de master sunt axate pe două domenii generale de studiu:

  • Științe ale educației
  • Științe biologice

Profesorii catedrei sunt titulari a mai multor discipline pentru ciclul I. – Histoembriologia, Zoologia nevertebratelor, Morfoecologia vertebratelor,Taxonomia vertebratelor, Anatomia, Fauna Moldovei, Fiziologie generală, Ecologia, Anatomia comparată a vertebratelor, Securitatea ecologică, Etologie ecologică, Activitatea Sistemului Nervos, Entomologie, etc., precum și pentru ciclul II – Statistica biologică și ecologică, Fiziologia etativă aplicată, Neuroendocrinologia, Ecologia populațională, Etologie eco-evolutivă, Principiile educației ecologice, Bioritmologia și adaptarea umană la condiții extreme, Psihofiziologie, Neuropsihologie, Ecologie umană, Metodologia experimentului biologic etc.


Catedra Biologie animală dispune de următoarele laboratoare didactico-ştiinţifice:

  1.  Laboratorul de Fiziologie „P. Pulbere”.
  2.  Laboratorul de Anatomie şi histoembriologie.
  3.  Laboratorul de Zoologie a vertebratelor şi Ecologie.
  4.  Laboratorul de Zoologie a nevertebratelor.

Dotarea laboratoarelorcorespunde cerinţelor procesului de studii la disciplinele respective. Ele sunt înzestrate cu utilajul, materialele, mijloacele tehnice necesare. La facultate se realizează strategia de modernizare continuă a laboratoarelor catedrelor.

Activitatea ştiinţifico-didactică a titularilor catedrei se realizează în 2 direcţii:

– activitatea didactică propriu-zisă (cursuri, seminare, lucrări de laborator, stagii, conducerea cu tezele de licenţă, masterat, doctorat);

activitatea ştiinţifico-didactică, care implică:

  • Cercetări teoretice fundamentale şi aplicative, în cadrul proiectelor interne, instituţionale şi internaţionale şi a tinerilor cercetători;
  • Elaborarea lucrărilor ştiinţifico-metodice pentru învăţământul universitar (manuale universitare, suporturi de curs, compendii, indicaţii metodice etc.);
  • Elaborarea lucrărilor ştiinţifico-didactice, curriculum-uri şcolare,  manuale şcolare, ghiduri pentru profesori,culegeri de probe de evaluare, caiete pentru elevi destinate ciclului preuniversitar.

Tradiţional, în fiecare an, se desfăşoară Conferinţa Ştiinţifică Studenţească la care studenţii prezintă rezultatele lor ştiinţifice.

Profesorii catedrelor sunt autori de lucrări ştiinţifice şi didactice, participă activ la lucrările conferinţelor ştiinţifice, colocviilor, simpozioanelor republicane şi internaţionale. Cadrele didactice de la catedre sunt recunoscute în republică, în şcoli, licee, în cadrul altor instituţii de învăţământ superior, graţie rezultatelor obţinute în activitatea lor ştiinţifico-metodică, deschiderii spre colaborare, sunt apreciaţi pentru buna pregătire şi pentru bunăvoinţa pe care o manifestă. Profesorii sunt recenzenţi la tezele de master, doctor, participă în cadrul Consiliilor Stiinţifice Specializate la susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat.

Catedra a elaborat şi realizează Planurile de cercetare ştiinţifică, în care sunt specificate obiectivele de cercetare ale fiecărui cadru didactic şi ale catedrelor. Investigaţiile pe care le întreprind membrii catedrei se desfăşoară în sistem, formează o continuitate, prin aceasta sînt valoroase şi utile procesului educaţional.

 Profesorii catedrelor de specialitate valorifică încontinuu rezultatele cercetărilor ştiinţifice în cadrul cursurilor pe care le ţin. Prin urmare, există o conexiune între preocupările ştiinţifice ale profesorilor şi materia predată.

Practica de licenţă pe care o realizează studenţii în scopul elaborării tezelor de licenţă este direcţionată spre cercetarea teoretică şi efectuarea unor lucrări experimentale la un subiect concret. Cei mai buni studenţi efectuează lucrări de cercetare în colaborare cu cercetătorii experimentaţi din centrele ştiinţifice din ţară, utilizând aparataj, metodologii şi tehnologii performante, iar unele rezultate obţinute sunt publicate în diverse ediţii ştiinţifice.