Educația și, în
special, învățământul superior au constituit dintotdeauna mândria, speranța și
împlinirea idealurilor oricărei societăți, universitățile având misiunea
supremă de a forma elita spirituală și profesionistă, care se implică
nemijlocit în prosperarea și perpetuarea națiunilor. Vocația firească a învățământului,
inclusiv a celui superior, este modernizarea perpetuă. Este o activitate pe
care catedra noastră o concepe în primul rând prin antrenarea în competiția
valorilor universale, care înseamnă, ca minimum, integrarea în spațiul european
al învățământului superior.
Colaboratorii catedrei realizează cu succes
cercetări științifice în diverse domenii: ecologia, etologia şi protecția
herpetofaunei; entomofauna, malacofauna, parazitofauna ecosistemelor naturale
şi antropizate; biomorfologia, polimorfismul și adaptările amfibienilor şi
reptilelor la nivel populațional; rezervele funcționale ale organismului uman
etc. Anual, colaboratorii catedrei realizează cercetări științifice,
rezultatele cărora sunt prezentate la foruri științifice din țară și de peste
hotare.
În baza nivelului de competență și a responsabilităților
catedra Biologia animală își asumă misiunea: de a forma și perfecționa specialiști
în domeniul, de a dezvolta cercetarea științifică în conformitate cu
standardele naționale și internaționale; de a promova valorile general-umane,
spiritul gândirii critice și libera expresie; de a fi receptivă la aspirațiile și
necesitățile comunității academice.
II. Istoria catedrei
Catedra Biologie Animală este
una
dintre primele catedre ale Facultății
Biologie și chimie, înființată în anul 1931. Pe parcursul anilor i-a fost
modificată de mai multe ori denumirea
și componența, însă cu denumirea
actuală există
din anul 2001, fiind formată în urma comasării catedrelor de Zoologie
și Fiziologia Omului
și animalelor. La această
catedră, în diferite
perioade, au activat
cu
succes personalități marcate
ale învățământului universitar
național:
Pavel Pulbere – doctor, conferențiar
universitar, specialist în domeniul fiziologiei
omului și animalelor, care
a contribuit la pregătirea unei pleiade de savanți
renumiți din țara
noastră. A
activat în calitate
de prorector pentru activitatea
didactică, decan
al
facultății
și șef de catedră timp de peste
trei decenii;
Ion Procopeţ – doctor, conferențiar
universitar, specialist în domeniul fiziologiei și anatomiei
omului, rector, decan și șef de catedră în diferite perioade;
Vladimir Bolocan – doctor, conferențiar
universitar, șef de catedră, în perioada 1971-1976,
specialist în domeniul zoologiei nevertebratelor;
Leon Popa – doctor, conferențiar
universitar, șef de catedră, în perioada 1977-1985, specialist în domeniul ihtiologiei, zoologiei,
faunei și ecologiei;
Vasile Tofan – doctor, conferențiar universitar, specialist în domeniul herpetologiei,
zoologiei, faunei și ecologiei;
Teodor Gontea – doctor, conferențiar universitar, șef de catedră, în perioada 1989-1996, specialist
în domeniul malacologiei, zoologiei nevertebratelor și
ecologiei.
Veaceslav Cîrlig – doctor, conferențiar
universitar, șef de catedră,
în perioadele 2003-2005
și 2014-2015, specialist în domeniul herpetologiei, ornitologiei şi teriologiei.
Aceste personalități
notorii în domeniul științei și educației
au contribuit la determinarea
şi afirmarea unor direcții prioritare de instruire și cercetare
la catedră şi au elaborat cursuri fundamentale
în domeniul zoologiei, faunei, anatomiei, fiziologiei, ecologiei etc. În calitate de savanți,
ei
au fundamentat astfel de
direcții de cercetare precum „Mecanismele de reglare a sistemului
nervos central asupra
metabolismului holesterinic în profilaxia
aterosclerozei”
(Ion
Procopeţ,
Pavel
Pulbere); „Ihtiofauna
bazinului râului Prut şi rolul ei
în ecosistemele reofile” (Leon Popa);
„Studiul aspectelor faunistice
şi ecologice a amfibienilor şi reptilelor din
Moldova” (Vasile Tofan); „Complexele malacologice ale ecosistemelor fluviului Nistru şi stabilitatea lor funcțională în dependență de factorii
ambientali” (Teodor
Gontea);
„Particularitățile biologice și comportamentul specie Hyla arborea L. (Amphibia, Anura) în Codrii Centrali” (Veaceslav Cîrlig).
La catedră, în diferite perioade, au desfășurat o activitate profesională fructuoasă şi astfel de personalități din domeniul științelor biologice, precum:
academicianul Ion Ganea, conferențiarul, doctor Nicolae
Corcimaru, profesorul, doctor Andrei Munteanu
şi alții.
Colaboratorii
catedrei realizează cu succes
cercetări
științifice în astfel de domenii ca: entomofauna, malacofauna şi parazitofauna ecosistemelor naturale şi antropizate (V.
Coadă, A. Țîganaș); ecologia, etologia şi protecţia
herpetofaunei
(T. Cozari); biomorfologia,
polimorfismul şi adaptările
amfibienilor şi reptilelor
la nivel populațional
(T. Cârlig); rezervele funcționale
ale
organismului uman (L. Moşanu-Șupac, D. Coşcodan).
Anual, colaboratorii catedrei realizează
cercetări științifice, rezultatele cărora
sunt prezentate la foruri științifice
din țară şi de peste hotare. În ultimii ani
membrii catedrei au participat
în mai multe proiecte:
TEMPUS IV QAEM Development of quality assurance in higher
education in Moldova (2012-2016);
Tehnologiifacilitatoare ale adaptabilității copiilor la procesul educațional (2010 – 2014);
530537-TEMPUS-2012-1-DE-TEMPUS-SMGR Development of Qality
Assurance in Higher Education in Moldova (2013-2016);
Studiul ariei naturale din bazinul cursului
inferior al râului Ichel în vederea conservării biodiversității şi protecției
obiectelor geologice şi hidrologice (2011-2014);
Studiul acțiunii antropice asupra
biodiversităţii, statusului fiziologic al populației municipiul Chişinău şi
utilizarea rezultatelor în formarea competențelor transdisciplinare în procesul
educațional (2015-2018).
Actualmente, la
catedră activează 9 cadre didactice: 1 – doctor
habilitat, profesor universitar, 6- conferenţiari universitari,
1- lector universitar, 1 – asistent.
Profesorii
catedrei întrețin legături de
colaborare cu colegii de
specialitate din diferite instituții universitare şi de cercetare din ţară şi de
peste hotare: Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al MECC al RM., Institutul
de Zoologie
al
MECC al RM., Catedra de Biologie Umană şi Animală a U. S. M., Centrul de Medicină Preventivă
al
mun. Chişinău, Institutul de Ecologie şi
Geografie al MECC al RM., Rezervaţia „Codrii”, Universitatea
Pedagogică din Cracovia (Polonia), Universitatea din Craiova (România),Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
(Iaşi, România), Muzeul
Naţional de
istorie Naturală „Grigore Antipa” (Bucureşti, România), Muzeul
Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală etc.
III. Membrii catedrei
Viorica Coadă, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar
S-a născut la 13 noiembrie 1973 în satul Ţânţăreni, r- nul Anenii Noi. În anul 1990 absolveşte şcoala medie din satul natal și a fost admisă la Institutul Pedagogic T. G. Şevcenko (Tiraspol), Facultatea Biologie şi Chimie. Îşi începe activitatea ştiinţifică la Institutul de Zoologie şi Fiziologie a A. Ş. M iar în anul 1996 este înmatriculată la doctorantură la secţia zi la Universitatea „Al. Ioan Cuza”, din Iaşi, România. În anul 2000 susţine teza de doctor în biologie cu genericul „Contribuţii la studiul diversităţii malacologice (Mollusca, Gastropoda) din Rezervaţia Codrii”, cu menţiunea CUM LAUDE.
În prezent activează în funcţie de conferenţiar universitar la Catedra Biologie Animală. Autor a peste 70 de articole, teze ale comunicărilor la conferinţe ştiinţifice, 3 compendii, 1 monografie. Domeniul de cercetare – malacologia, entomologia, parazitologia. Anual este conducător a peste 10 teze de licenţă şi master.
Pe parcursul activităţii sale a fost executor în mai multe proiecte ştiinţifice instituţionale. În (2011-2014) a activat în cadrul proiectului „ Studiul ariei naturale din bazinul cursului inferior al râului Ichel în vederea conservării biodiversităţii şi protecţiei obiectelor geologice şi hidrologice. În prezent este cercetător științific coordonator în proiectul „Impactul factorului antropic asupra biodiversităţii, statusului psihofiziologic al populaţiei din municipiul Chişinău şi formarea competenţelor transdisciplinare în procesul educaţional”. Este titularul cursurilor Zoologia nevertebratelor, Impactul antropic, Protecţia mediului, Morfoecologia nevertebratelor.
Tudor Cozari, profesor universitar, doctor habilitat în biologie
S-a născut la 25 aprilie 1954, în satul Boldureşti, raionul Nisporeni. În 1971 absolveşte şcoala medie din satul natal. În perioada 1971-1976 este student la Facultatea de Biologie şi Chimie a UST (Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol), pe care o absolveşte cu menţiune. Savant şi Pedagog cu renume naţional şi internaţional: – Laureat al Premiului Academiei Române (2008); – Laureat al Premiului Naţional (2013); – Deţinător al medaliei ”Dmitrie Cantemir’’ a AŞM (2014); – Premiul Salonului Internaţional de Carte pentru copii şi tineret pentru volumul Atlas Zoologic (2014); – Coordonator şi coautor al setului didactic, Educaţie ecologică’’ (treptele primară, gimnazială şi liceală); – Preşedinte al Comisiei de expertiză a CNAA la specialitatea „Ecologie’’; – Membru al Comisiei de expertiză a CNAA la specialitatea „Ştiinţe biologice şi medicale’’; – Membru al Comitetului de Concurs a tezelor de excelenţă la CNAA; – Membru al Senatului Universităţii AŞM; – Colaborator ştiinţific coordonator al Institutului de Zoologie a AŞM; – Președinte al comisiei de expertiză a ANACEC la specialitatea științe biologice, ecologice și protecția mediului.
Autor a 173 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 28 monografii, enciclopedii de popularizare a ştiinţei, manuale universitare, compendii didactice şi manuale şcolare (clasele 6, 8, 9, 10-a în limbile română şi rusă).
Autor de proiect şi coautor al Colecţiei de carte Lumea vegetală a Moldovei şi Lumea animală a Moldovei în 8 volume, care au fost decorate cu Medalia de Aur la salonul Internaţional de lnventică de la Geneva (2008), Medalia de argint la Salonul Internaţional de Inventică de la Bruxelles (2008), Medalia de Bronz la Salonul Croaţiei, Medalia de aur la Salonul Internațional de Inventică din Spania (Valensia) pentru enciclopedia ”Păsările”.
Cercetător în domeniul batracologiei, îndrumător al 5 doctori în Ştiinţe Biologice. Referent al multor teze de doctorat, membru al Seminarului Ştiinţific de specialitate la zoologie, membru al Colegiului Ştiinţific a revistei „Mediul Ambiant”.
În calitate de profesor invitat, a prezentat comunicări ştiinţifice şi a ţinut cursuri în domeniul biodiversităţii, ecologiei şi etologiei animalelor la universităţile din Torino, Siena şi Modena (Italia). Expert naţional pentru biodiversitate în organizaţiile internaţionale RAMSAR şi Convenţia de la Berna, expert al Comisiei Naţionale şi coautor al Cărţii Roşii a Republicii Moldova (ediţia 3-a, 2015).
Lora Moșanu Șupac, doctor în științe biologice, conferențiar universitar
S-a născut la 11 martie 1960 în satul Bocșa, r-nul Fălești. După absolvirea școlii medii în anul 1977 lucrează în colhozul din satul natal, iar din 1980 își face studiile la Institutul Pedagogic de Stat ”T.G.Șevcenco” din Tiraspol, Facultatea de Biologie și Chimie.
Pe parcursul anilor de studenţie s-a manifestat în toate domeniile de activitate, fiind deţinător al burselor de merit ”Bursa Lenin”, lider al organizaţiei de tineret, participant activ la toate manifestările culturale şi educative. Ca urmare, în anul 1985, absolveşte cu menţiune prima instituţie superioară de învăţământ, fiind angajată în acelaşi an la Catedra Fiziologia Omului și Animalelor.
În perioada 1987- 1990 face studii doctorale în cadrul Institutului de Zoologie şi Fiziologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În următorul an susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe biologice cu tema „Rolul α- şi β-adrenoreceptorilor în reglarea componentelor proopiomelanocortinei (ACTH, MSH, β-endorfinei) în timpul stresului”. Continuă activitatea în cadrul Institutului de Fiziologie al AȘM, îndeplinind funcţiile de secretar științific al Institutului și al Consiliului Ştiinţific specializat DH 92. 03. 00, din 19967- şef al Laboratorului de Sanocreatopsihologie.
După reamplasarea Universităţii de Stat din Tiraspol în oraşul Chişinău, activează în cadrul Catedrei Fiziologia Omului şi Animalelor în calitate de conferenţiar, apoi in 1997-2001 ca şef al catedrei. Din anul 2005 şi până în prezent este în funcţie de Prorector pentru Activitatea Știinţifică şi Relaţii internaţionale. Este titularul cursurilor de Histologie şi Bazele Embriologiei, Psihofiziologie şi Neuropsihologie, Fiziologie etativă.
Îmbină cu succes activitatea didactică cu cea ştiinţifică, a publicat peste 150 de lucrări, activând în cadrul a 4 proiecte instituţionale, în două dintre ele în funcție de coordonator. A participat în mai multe proiecte TEMPUS și Erasmus+. Este membru al Seminarelor Ştiinţifice de Profil la specialităţile 03. 00. 16 şi 03. 00. 13. A activat în domeniul restructurării învăţământului preuniversitar, este autor de curriculă la biologie, organizator al olimpiadei şi bacalaureatului, conducător al echipei naţionale olimpice la biologie, membru al Consiliului de Conducere a ANACEC din 2014, a Comisiei de experț în domeniul atestării cadrelor în domeniul științelor biologice și geonomice. Pentru activitatea prodigioasă științifico-organizatorică i-au fost oferite Diploma AȘM și medalia Meritul Civic.
Tatiana Cârlig, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar.
S-a născut la 24 mai 1964 în comuna Hlinaia, raionul Slobozia. În anul 1981 absolveşte şcoala medie din satul natal. Îşi face studiile la Universitatea de Stat din Tiraspol, Facultatea de Biologie şi Chimie, pe care o absolveşte în anul 1988. În acelaşi an începe activitatea în domeniul didactic în calitate de profesor şcolar. Din anul 1992 activează în calitate de laborant la UST, apoi, din 1994, este angajată în calitate de asistent la Catedra de Zoologie. În perioada 1997–2000 este doctorand al Institutului de Zoologie al AŞM, iar în 2002 susţine teza de doctor în ştiinţe biologice. Cercetările tezei de doctorat au fost realizate în rezervaţia „Codrii”, activând ulterior aici prin cumul în calitate de cercetător ştiinţific. În acest timp a continuat să activeze la UST în calitate de lector superior. În anul 2003 obţine titlul de conferenţiar universitar, fiind numită în funcţie de prodecan al Facultăţii de Biologie şi Chimie şi fiind aleasă ca membru al consiliului facultăţii. Este autorul a peste 70 lucrări didactice şi ştiinţifice în domeniul herpetologiei, ornitologiei şi teriologiei. A participat în calitate de executor la 2 proiecte instituţionale. Predă cursurile de Zoologie a vertebratelor, Anatomie comparată şi Biostatistică.
Сoşcodan Diana, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar
Coşcodan Diana s-a născut la 21. 01. 1969 în oraşul Tiraspol. În 1986 a absolvit şcoala medie cu medalie de argint şi a fost admisă la Institutul Pedagogic T. G. Şevcenko (Tiraspol), Facultatea Biologie şi Chimie. În 1988 s-a transferat la Universitatea de Stat din Moldova (facultatea Biologie şi Pedologie),pe care în 1991 a absolvit-o cu diplomă de excelenţă. În 1991 îşi continue studiile la doctorantură, specialitatea Fiziologia omului şi animalelor, la Institutul de Fiziologie al AŞM. În 1997 a susţinut cu succes teza de doctor la tema: „Formarea şi păstrarea vestigiului în memorie la descendenţii şobolanilor stresaţi în perioada prenatală de dezvoltare”. În perioada 1992-2009, a activat în calitate de colaborator ştiinţific superior la Institutul de Fiziologie. În anii 2002-2006 activează ca şef al Laboratorului de Fiziologie Mobilizatoare al Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie.
În 2000 obţine diploma de conferenţiar universitar, activând la catedra Biologie Animală. În 2013, obţine postul de şef al Catedrei Biologie Animală. Activează în calitate de professor de biologie, grad didactic superior, la Liceul Academiei de Ştiinţe.
Domeniul de activitate ştiinţifică: Fiziologia stresului; Fiziologia glandelor endocrine; Rezervele funcţionale ale organismului, Neuroendocrinologia Activitatea nervoasă superioară.
Este autor a 2 monografii, 5 manuale, peste 90 de publicaţii ştiinţifice. A activat în calitate de traducător la editurile: „Ştiinţa”, „Prut-Internaţional”, unde a tradus în limba rusă peste 15 manuale şcolare privind domeniul Biologie. A recenzat 4 manuale şcolare de biologie. Este posesorul diplomelor de merit ale diferitor instituţii subordonate Miisterului Educaţiei. Anual este conducător a peste 12 teze de licenţă şi master. Pe parcursul activităţii sale a fost executor în mai multe proiecte ştiinţifice instituţionale. În 2010-2014 a activat în cadrul proiectului „Tehnologii facilitatoare ale adaptabilităţii copiilor la procesul educaţional”. În prezent este fiziolog coordonator în proiectul „Impactul factorului antropic asupra biodiversităţii, statusului psihofiziologic al populaţiei din municipiul Chişinău şi formarea competenţelor transdisciplinare în procesul educaţional”. Este titularul cursurilor Fiziologia omului şi animalelor, Anatomia omului, Puiericultura, Igiena copilului, Neuroendocrinologia, Bioritmologia și adaptarea organismului la condiții extreme.
Ana Pelin, lector superior
S-a născut la 10 mai 1965, în satul Chioselia Mare, judeţul Cahul, într-o familie de muncitori. În anul 1987 absolveşte cu succes Facultatea de Biologie şi Chimie a Institutului Pedagogic de Stat „T. Şevcenko”din Tiraspol. Din anii 1987-1988 lucrează ca profesoare de biologie şi chimie în satul Marcăuţi, raionul Dubăsari. Din 1988-1999 activează ca lector asistent, iar din 1999 ca lector superior în instituţia respectivă. În anii 1994-98, face studii de doctorat, la Institutul de Protecţie Biologică a Plantelor, în Laboratorul de Virusologie. În 2010 a susţinut teza de master în Ştiinţe ale naturii, specialitatea Biologie aplicată. Activează în învăţământul universitar de 27 ani, deţinând funcţiile de lector superior, prodecan al facultăţii. Titular al cursurilor de Zoologia nevertebratelor şi vertebratelor, Biologia animală, Entomologie, Parazitologie. Manifestă un interes deosebit faţă de cercetările ştiinţifice, participă activ la proiectele instituţionale 2011-2014 -„Studiul ariei naturale din bazinul cursului inferior al râului Ichel în vederea conservării biodiversităţii şi protecţiei obiectelor geologice şi hidrologice” şi 2014-2018 – „Studiul acţiunii antropice asupra biodiversităţii, statusului fiziologic al populaţiei din municipiul Chişinău şi utilizarea rezultatelor în formarea competenţelor transdisciplinare în procesul educaţional”. Este autor a peste 50 de articole, teze ale comunicărilor la conferinţe ştiinţifice, 3 compendii şi un dicţionar entomologic. Realizează cercetări în domeniul entomologiei şi parazitologiei.
Nina Liogchii, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar.
S-a născut la 31 iulie 1959 în satul Sudarca, r-nul Donduşeni. Şi-a făcut studiile în localitatea de baştină, apoi la Colegiului de Medicină Bălţi. După absolvire, în perioada 1977-1980, lucrează în calitate de felcer laborant la Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Ftiziologie.
În perioada 1980 – 1985 îşi face studiile la Institutul Pedagogic de Stat ”T. G. Şevcenco” din Tiraspol, Facultatea de Biologie şi Chimie. Pe parcursul anilor de studenţie s-a manifestat ca o studentă şi colegă bună, participând activ la manifestările culturale şi educative. După absolvirea facultăţii, în anul 1985, este angajată în funcţie de asistent universitar la Catedra Fiziologia Omului şi Animalelor.
În perioada 1991-1994 face studii doctorale în cadrul Institutului de Fiziologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi, apoi, susţine cu succes teza de doctor în ştiinţe biologice cu tema „Rolul beta-endorfinei în manifestarea sindroamelor stresosimilare – hiperfuncţia corticosuprarenalei şi ulceraţiile gastrice ”. Până în 2005 îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică în cadrul Institutului de Fiziologie, apoi şi-o continuă în Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM unde, în calitate de cercetător ştiinţific coordonator, coordonează cercetările referitoare la studiul stării ecologice a elementelor naturale valoroase din ariile naturale protejate de stat. Coordonează lucrările de completare a paşapoartelor ecologice ale ANPS şi a Băncii de date privind Cadastrul ANPS.
În 2007, în cadrul UST, îşi face studiile prin masterat, obţinând titlul de master în Psihopedagogie.
Paralel cu activitatea ştiinţifică, pe parcursul anilor, activează în cadrul Catedrelor Fiziologia Omului şi Animalelor, Psihopedagogie şi Educaţie Preşcolară, Biologie Animală ţinând cursuri la disciplinile universitare: Fiziologia omului şi animalelor, Psihopedagogie, Psihofiziologie, Metodologia experimentului biologic, Securitatea ecologică.
Îmbină cu succes activitatea didactică cu cea ştiinţifică. Are publicate circa 200 materiale ştiinţifice, printre ele: 1 lucrare metodică (cu coautori), 1 broşură de popularizare a ştiinţei (cu coautori), o monografie (cu coautoiri), 12 articole în reviste cu factor de impact, articole ştiinţifice în reviste şi culegeri internaţionale şi naţionale, teze, rezumate, participări la conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale, conducător ştiinţific a peste 60 de lucrâri de licenţă şi masterat.
Este secretar ştiinţific şi membru al Seminarului ştiinţific de profil al IEG la specialitatea Ecologie, membru al Seminarului de profil al USM la specialitatea Fiziologia omului şi animalelor, membru al colegiului de redacţie (International Scientific Editorial Board) al revistei International Journal of Ecosystems and Ecology Science (IJEES), ISSN: 2224-4980. Tirana, Albania (din 2012)
IV. Lista disciplinelor
Catedra asigură instruirea licențiaților și
masteranzilor cu frecvență la zi și frecvență redusă, stagii de formare
profesională continuă a profesorilor.
Studiile de licență sunt axate pe trei domenii
generale de studiu:
Științe ale educației
Științe biologice
Științe ale mediului
Studiile de master sunt axate pe două domenii generale
de studiu:
Științe ale educației
Științe biologice
Profesorii catedrei sunt titulari a mai multor
discipline pentru ciclul I. – Histoembriologia, Zoologia nevertebratelor,
Morfoecologia vertebratelor,Taxonomia vertebratelor, Anatomia, Fauna Moldovei,
Fiziologie generală, Ecologia, Anatomia comparată a vertebratelor, Securitatea
ecologică, Etologie ecologică, Activitatea Sistemului Nervos, Entomologie, etc.,
precum și pentru ciclul II – Statistica biologică și ecologică, Fiziologia
etativă aplicată, Neuroendocrinologia, Ecologia populațională, Etologie
eco-evolutivă, Principiile educației ecologice, Bioritmologia și adaptarea
umană la condiții extreme, Psihofiziologie, Neuropsihologie, Ecologie umană,
Metodologia experimentului biologic etc.
V. Laboratoare
Catedra Biologie animală dispune de următoarele laboratoare didactico-ştiinţifice:
Laboratorul de Fiziologie „P. Pulbere”.
Laboratorul de Anatomie şi histoembriologie.
Laboratorul de Zoologie a vertebratelor şi Ecologie.
Laboratorul de Zoologie a nevertebratelor.
Dotarea laboratoarelorcorespunde cerinţelor procesului de studii la disciplinele respective. Ele sunt înzestrate cu utilajul, materialele, mijloacele tehnice necesare. La facultate se realizează strategia de modernizare continuă a laboratoarelor catedrelor.
VI. Activitatea didactică
Activitatea ştiinţifico-didactică a
titularilor catedrei se realizează în 2 direcţii:
–
activitatea didactică propriu-zisă (cursuri, seminare, lucrări de
laborator, stagii, conducerea cu tezele de licenţă, masterat, doctorat);
– activitatea
ştiinţifico-didactică, care implică:
Cercetări
teoretice fundamentale şi aplicative, în cadrul proiectelor interne,
instituţionale şi internaţionale şi a tinerilor cercetători;
Elaborarea
lucrărilor ştiinţifico-metodice pentru învăţământul universitar (manuale
universitare, suporturi de curs, compendii, indicaţii metodice etc.);
Elaborarea
lucrărilor ştiinţifico-didactice, curriculum-uri şcolare, manuale şcolare, ghiduri pentru
profesori,culegeri de probe de evaluare, caiete pentru elevi destinate ciclului
preuniversitar.
Tradiţional, în fiecare
an, se desfăşoară Conferinţa Ştiinţifică Studenţească la care studenţii
prezintă rezultatele lor ştiinţifice.
Profesorii catedrelor sunt autori de lucrări
ştiinţifice şi didactice, participă activ la lucrările conferinţelor
ştiinţifice, colocviilor, simpozioanelor republicane şi internaţionale. Cadrele
didactice de la catedre sunt recunoscute în republică, în şcoli, licee, în
cadrul altor instituţii de învăţământ superior, graţie rezultatelor obţinute în
activitatea lor ştiinţifico-metodică, deschiderii spre colaborare, sunt
apreciaţi pentru buna pregătire şi pentru bunăvoinţa pe care o manifestă.
Profesorii sunt recenzenţi la tezele de master,
doctor, participă în cadrul Consiliilor Stiinţifice Specializate la susţinerea
tezelor de doctor şi doctor habilitat.
Catedra a elaborat şi
realizează Planurile de cercetare ştiinţifică, în care sunt specificate
obiectivele de cercetare ale fiecărui cadru didactic şi ale catedrelor.
Investigaţiile pe care le întreprind membrii catedrei se desfăşoară în sistem,
formează o continuitate, prin aceasta sînt valoroase şi utile procesului
educaţional.
Profesorii catedrelor de specialitate
valorifică încontinuu rezultatele cercetărilor ştiinţifice în cadrul cursurilor
pe care le ţin. Prin urmare, există o conexiune între preocupările ştiinţifice
ale profesorilor şi materia predată.
Practica de licenţă pe care o
realizează studenţii în scopul elaborării tezelor de licenţă este direcţionată
spre cercetarea teoretică şi efectuarea unor lucrări experimentale la un
subiect concret. Cei mai buni studenţi efectuează lucrări de cercetare în
colaborare cu cercetătorii experimentaţi din centrele ştiinţifice din ţară,
utilizând aparataj, metodologii şi tehnologii performante, iar unele rezultate
obţinute sunt publicate în diverse ediţii ştiinţifice.