Rezoluția Congresului Știinţific Internaţional Moldo-Polono-Român EDUCAŢIE, POLITICI, SOCIETATE din 14-15 mai 2021

19 mai 2021 Anunțuri

În zilele de 14-15 mai 2021, în cadrul Universității de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău) s-a desfăşurat ediţia a II-a a Congresului Ştiinţific Internaţional Moldo-Polono-Român Educaţie, Politici, Societate, organizat de Universitatea de Stat din Tiraspol – Chișinău, Moldova, Universitatea Pedagogică din Cracovia – Cracow, Polonia şi Universitatea din Craiova – Craiova, România. La Congres au participat peste 400 de persoane din centrele academice, de cercetare și din diverse instituții de învățământ din Republica Moldova, Polonia, România, Franța, Italia, Grecia, Ucraina, Federația Rusă şi Brazilia. Această manifestare s-a desfășurat sub egida „Zilelor Europei”.

Comunicările din plen au propus spre discuţie diferite aspecte cu privire la domeniile de cercetare în ştiinţele educaţiei, sociologiei, psihologiei, filozofiei, evoluţiei societăţii în istorie și perioada de pandemie. Discuțiile au demonstrat necesitatea coordonării eforturilor pentru stabilirea unui cadru comun al cercetărilor, schimbul de experienţă în domeniile vitale de activitate, mai ales în condiţiile timpurilor deosebit de dificile pe care societatea umană le traversează la etapa actuală.

În cadrul lucrărilor pe secţii accentul s-a pus pe diversitatea impresionantă pe care o oferă domeniul ştiinţelor educaţiei și nu numai. Cadrul tematic general s-a concentrat asupra provocărilor în domeniul științelor educației şi a cuprins o gamă largă de subiecte printre care: bullyingul în școală, securitatea emoţională a copilului, iubirea parentală, acțiune comunitară, afectivitate negativă în mediul universitar, leadershipul, securitatea psihologică, viața în societate, familia – factor educativ, managementul emoțiilor la angajați, anxietatea, agresiunea, învățarea în contextul pandemic, absenteismul/abandonul școlar, bunăstarea adolescentinilor, consilierea educațională a studenților în mediul academic, devenirea ca concept etc.

De asemenea s-au adus contribuţii cu privire la analiza evoluției tehnologice şi a impactului acesteia asupra spectrului informațional și educațional. S-a accentuat că supraîncărcarea informaţională a devenit teren fertil pentru instalarea condițiilor în care indivizii sunt astăzi mai vulnerabili ca oricând în fața unor riscuri imperceptibile cu efecte semnificative pe termen mediu și lung: manipularea, estomparea sau alterarea sistemelor de valori, reinterpretarea istoriei.

Un domeniu aparte asupra cărora s-au concentrat discuţiile s-a referit asupra provocărilor actuale din societatea umană la nivel global, cu repercusiuni asupra stării sociale şi economice. O atenţie specială s-a atras asupra impactului deosebit de important pe care pandemia Covid-19 a avut-o pe plan mai larg. Problemele puse în discuţie au tins să propună soluţii pentru specialiștii din domeniul Științelor Educației, iar multe dintre ele necesită intervenții psihopedagogice profesioniste.

Raportorii din secții au propus spre discuţie de asemenea diverse tematici de actualitate din domeniul psihopedagogiei contemporane, reflectând atât aspectul teoretic, cât şi cel praxiologic al problemelor cercetate, experiențe din activitatea profesională. Studiile realizate și prezentate sunt actuale și relevante, au un caracter practic și util pentru domeniile Științelor Educației.

O parte din comunicări au fost dedicate celor mai stringente şi actuale probleme ale lingvisticii. Acestea au generat dezbateri ştiinţifice axate pe realitatea și problemele majore ale comunicării, didacticii limbii și literaturii, culturii și lingvisticii.

Compartimentul dedicat tendințelor moderne în studiul istoriei și societății a venit cu contribuții originale cu privire la noile provocări din lumea modernă, cu reflecții asupra noilor publicații de izvoare inedite cu caracter intern sau extern, cu reflecţii asupra interdependenţei istoriei românilor cu cea universală, cu studii complexe asupra unor realităţi regionale şi intercontinentale.

Participanții la Congres au menționat faptul că accesul la educaţia de calitate generează efecte pozitive, pe termen lung, asupra societăţii. Cadrele didactice, antrenate în cercetare pot contribui esențial la dezvoltarea de programe pentru educaţia timpurie, reducerea abandonului şcolar, pregătirea pentru piaţa muncii, incurajarea iniţiativei si inovaţiei, învăţarea pe tot parcursul vieţii. Autorii comunicărilor au mai menționat că militează pentru un sistem de educaţie incluzivă, accesibil, atât în oraşe, cât şi în mediul rural. Participanţii au demonstrat un interes major faţă de temele prezentate la Congres. De asemenea, participanții la Congresul ştiinţific internaţional Moldo-Polono-Român și-au manifestat satisfacția pentru nivelul desfășurării evenimentului.

Reflecțiile asupra subiectelor propuse au condus spre formularea următoarelor concluzii:

  • preluarea bunelor practici, experiențelor eficiente, metodelor de performanță în activitatea profesională;
  • valorificarea parteneriatelor familie-instituție de învățământ-centre comunitare în scopul creării condițiilor optimale în educarea tinerii generații și combaterea problemelor de ordin pedagogic și psihologic;
  • asigurarea suportului psihopedagogic de către specialiști capabil să răspundă eficient nevoilor beneficiarilor prin folosirea metodelor de diagnostic adecvate vârstelor;
  •  elaborarea activităților de remediere în soluționarea varia probleme: diminuarea bulling-ului, stimularea comportamentului prosocial, a comunicării persuasive, stării de bine etc. – toate acestea contribuind în formarea unei personalități integre, capabile să facă față cerințelor pieții moderne de muncă;
  • identificarea abordărilor psihopedagogice pentru prevenirea riscurilor imperceptibile cu efecte semnificative pe termen mediu și lung:
    manipularea, estomparea sau alterarea sistemelor de valori, reinterpretarea istoriei și a reperelor culturale ori reducerea capacității aparatului critic individual;
  • dezvoltarea proiectelor de cercetare în vederea argumentării și validării unui model educațional care să aibă la baza sa filosofia și semantica conceptului Devenire. Complexitatea și profunzimea acestui cuvânt îl plasează în categoria conceptelor și poate fi generalizat pentru a exprima specificul pedagogiei românești;
  • punerea accentului pe identificarea semnificației și relevanței cunoștințelor pentru cel care învață;
  • identificarea, reieșind din condițiile reale existente, posibilităților elaborării resurselor educaționale adecvate luând în considerație structura conținuturilor pentru sporirea gradului de accesibilitate a acestora;
  • elaborarea unor strategii didactice de predare-învățare-evaluare și a resurselor educaționale relevante luând în considerație structura
    conținuturilor pentru instruirea la distanță la Matematică, Fizică și Informatică, mai ales pe timp de pandemie;
  • crearea unui laborator cu scopul cercetării și creării resurselor educaționale moderne în concept STEAM;
  • crearea condițiilor adecvate pentru folosirea tehnologiilor informaționale în educație;
  • asigurarea şi stimularea cercetărilor cu caracter inter- şi transdisciplinar;
  • necesitatea identificării de noi soluții, modele și strategii ce pot contribui la dezvoltarea durabilă a sistemului educațional actual;
  • consolidarea calității procesului de formare profesională inițială și continuă în domeniu;
  • menținerea şi dezvoltarea relațiilor de colaborare, promovarea şi stimularea schimburilor interacademice între specialiștii din țările
    participante la această manifestare științifică;
  • identificarea şi propunerea de proiecte internaționale cu participare largă în care să fie valorificate realizările obținute în domeniile de cercetare anunțate;
  • crearea unor baze de date pe interese din domeniul Științelor Educației pentru continuarea investigațiilor pe diverse domenii de activitate şi realizarea schimbului de experiență între cei interesați;
  • respectarea continuității organizării și desfășurării unor asemenea întruniri internaționale.