Istoria universității

La 1 octombrie 2015 s-au împlinit 85 de ani de la înfiinţarea primei instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova – Universitatea de Stat din Tiraspol, care a fost fondată la 1 octombrie 1930, în conformitate cu Hotărîrea Secretariatului Comitetului Regional Moldovenesc al Partidului Comunist al Ucrainei şi a Sovietului Comisarilor Poporului din Republica Autonomă Moldovenească din 13 august 1930 „Cu privire la Raportul Comisarului Poporului pentru Educaţie despre reţeaua învăţămîntului profesional şi desfăşurarea completării ei pentru anul de studii 1930-1931”.

Pe parcursul celor opt decenii de existenţă Universitatea de Stat din Tiraspol şi-a schimbat  denumirea de cîteva ori. La fondare ea figura cu denumirea de Institutul de Educaţie Publică al Moldovei. Acesta a fost reorganizat în anul 1931 în Institutul Moldovenesc de Educaţie Publică, care în 1933 capătă denumirea de Institutul Pedagogic Moldovenesc. În 1939, instituţiei i se conferă numele lui Taras Şevcenko, cu ocazia aniversării de 125 de ani  de la naşterea poetului. Practic, pînă la finele anilor patruzeci ai secolului trecut, Universitatea de Stat din Tiraspol a fost unica instituţie de învăţămînt superior care pregătea specialişti pentru economia naţională a republicii. În decursul anilor universitatea a format la facultăţile sale zeci de mii de specialişti de calificare înaltă, contribuind substanţial la îmbogăţirea tezaurului cultural, social-politic şi economic al tarii.

Astăzi practic in toate localităţile republicii, în instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, in centrele universitare şi de cercetare activează absolvenţii universităţii.

Totodată trebuie de subliniat că calea parcursă de universitate este destul de dramatică şi reflectă întocmai fenomenele sociale prin care a trecut şi trece Republica Moldova. E destul sa constatăm ca în primii 10 ani de funcţionare a universităţii s-au schimbat 10 rectori (directori) ai ei, in mediu cîte unul pe an. 5 dintre ei în anii 1937-1938 au fost supuşi represaliilor (Avram Bihman, primul director al universităţii, Mihail Holostenco, Alexandru Pohinin, Dimitrie Prestesco şi Tihon Nitiuleas). Toţi au fost reabilitaţi postmortem.

Necătînd la toate împrejurările, care însoţeau activitatea universităţii, ea permanent s-a aflat în dezvoltare. Dacă la început funcţionau trei facultăţi: de agrobiologie, de mecanică şi matematică şi de filologie, atunci în anul 1938 cu participarea lui Macarie Radul, unul din primii absolvenţi ai facultăţii de mecanică şi matematică, a fost deschisă facultatea de geografie. Mai tîrziu, în anii 1939 – 1940, Macarie Radul este director al universităţii. Către perioada anilor ’40 Universitatea devenise о mândrie naţională, dispunînd de un colectiv de profesori şi cercetători ştiinţifici calificaţi, avea о bază ştiinţifico-metodică care permitea pregătirea profesorilor de calificare înaltă la toate disciplinele şcolare.

Războiul din anii 1941-1944 impune comasarea Institutului  Pedagogic din Tiraspol cu cel din Chişinău şi evacuarea acestora în regiunea Orenburg, (Federaţia Rusă), unde şi-a reluat activitatea în anul 1942, avînd în evacuare doar о promoţie de 19 absolvenţi (în anul 1944).

După eliberarea Moldovei, în august 1944, Institutul revine în oraşul Tiraspol şi funcţionează ca Institut Învăţătoresc, iar cu începere de la 1 septembrie 1952, este reorganizat în Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol.

In anii 1945-1966 în legătură cu deschiderea în republică a noilor instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare, universitatea a fost mereu dispersată. In anul 1954 specialităţile de istorie, limbi şi literaturi au fost transferate în instituţiile de învăţamînt superior din Chişinau şi Bălţi. Multe cadre profesoral-didactice ale universităţii (Naum Narţov, Ivan Volcov, Andrei Gozun, Macarie Radul, Afanasie Baranovschi, Natalia Agasieva, Onufrie Andrus şi alţii), au devenit organizatorii fondării Institutului Pedagogic de Stat şi a Universităţii de Stat din Chişinău, a Bazei Moldoveneşti de cercetări ştiinţifice a A.Ş. a U.R.S.S., manageri in sistemul de învăţămînt, în diverse instituţii de cercetare ale republicii.

În acelaşi timp, către anul 1955 în cadrul universităţii activau 20 doctori în ştiinţe, au fost create premise pentru organizarea laboratoarelor ştiinţifice in domeniile: chimie, geografie, biologie, fizică, pedagogie. În aprilie 1955 şi-a desfăşurat lucrările prima conferinţă ştiinţifică a colaboratorilor (din perioada postbelica), care a devenit о tradiţie anuală. In această perioadă a fost începută crearea staţiei agrobiologice a universităţii, unde studenţii anilor III şi IV ai facultăţii de ştiinţe ale naturii îşi realizau practica de cîmp la diverse discipline de studii.

În anul 1956 a fost publicat primul volum „Anale ştiinţifice ale Institutului Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol”. Tot în acest an din iniţiativa directorului Alexei Cotorobai a fost organizată prima conferinţă ştiinţifică a studenţilor. În 1957 în Institut a fost deschis planetariul binevenit pentru pregătirea specialiştilor în astronomie.

La finele anilor ’50 au fost determinate noi direcţii ale cercetărilor ştiinţifice ale colaboratorilor: B. Matienco, P. Crăciun,  M. Kozlovski, I. Burdian, V. Gurov, I. Procopeţ, E. Natanzon, G. Şişcanu, N. Mihai, V. Zapadaev, E. Feldman, N. Rîmbu, A. Lungu, A. Frenk, I. Valuţă; la. Cioban, G. Verşigora.

În anul 1960 în cadrul Institutului şi-a desfăşurat lucrările cea de-a II conferinţă republicană a tinerilor savanţi, unde au prezentat primele rezultate ştiinţifice viitorii academicieni: B. Matienco, G. Şiscanu, I. Ganea, B. Melnic, precum şi profesorii universitari P. Targon, G. Simonov, A. David, N. Gusca ş.a.

La 26 iulie  1960 a fost adoptată Decizia Consiliului de Miniştri al URSS despre fondarea Academiei de Ştiinte a Moldovei, iar primul ei preşedinte în anul 1961 a fost ales unul din absolvenţii universităţii academicianul Iachim Grosul.

Între anii 1960-1970 are loc о dezvoltare rapidă a universităţii. Au fost deschise specialităţi noi: „biologie şi chimie”, „fizică şi chimie”, „pedagogia şi metodica învăţămîntului primar”, „limba germană”, „limba franceză şi limba germană”, „fizică şi astronomie”, biologie şi bazele producţiei agricole”, au fost create noi săli de studii, laboratoare ştiinţifice în domeniile cristalografiei, fizicii  semiconductoarelor, fiziologiei, chimiei, geografiei, paleogeografiei şi geologiei, pedagogiei şi psihologiei.

În anul 1968 Miroslav Kazlovski susţine prima teză de doctor habilitat realizată în baza cercetărilor efectuate în laboratoarele universităţii.

În anul 1969 în universitate a fost constituit primul în republică Birou studenţesc de construcţii, în care cu ajutorul studenţilor şi profesorilor au fost create diverse clase automatizate destinate evaluării cunoştinţelor elevilor care au fost instalate în 38 de şcoli şi 3 instituţii de învăţămînt superior din republică.

Un moment de pauză la Simpozionul din 1973: M.Cioban, N.Dodon,
S.Nedev (Bulgaria), S.Iliadis (Grecia), Z.Frolik (Cehia).

Potenţialul ştiinţifico-didactic acumulat în anii 1960-1970 a permis о creştere deosebita a instituţiei in anii 1971-1991. In aceasta perioada au adus о mare contribuţie in dezvoltarea instituţiei rectorii Anton Novac si Andrei Hariton. Ei au contribuit la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a universităţii, la construirea blocului nou de studii cu săli moderne şi bibliotecă, la deschiderea de noi facultăţi (pedagogie), noi specialităţi, catedre, la dotarea laboratoarelor cu utilaj modern. În anii 70-80 ai sec. XX Institutul devine un centru regional didactico-metodic şi ştiinţific. În cadrul lui funcţionează Şcoala de fizică şi matematică pentru tineret, Societatea ştiinţifică a elevilor, Clubul geografic  al călătorilor, facultatea viitorului profesor şcolar etc.

Un grup de participanţi la Simpozionul din 1979

În această perioadă de timp Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol a devenit un centru ştiinţific cunoscut nu numai în republică, dar şi în afara hotarelor ei.

În anul 1980 prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S în legătura cu succesele obţinute în pregătirea cadrelor pentru învăţămîntul public, Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenko” din Tiraspol a fost decorat cu Ordinul „Insigna de Onoare”.

O pauză la Simpozionul din 1985: M.Cioban, N.Dodon, L.Calmuţchi.

Din luna mai 1992 Institutul a căpătat Statutul de Universitate de Stat, iar în iulie 1992, în urma declanşării conflictului militar de către forţele antinaţionale, separatiste, Universitatea de Stat din Tiraspol este evacuată în municipiul Chişinău în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 480 din 9 iulie 1992. Anul de studii 1992-1993 începe la Chişinau în condiţii extrem de grele. Lipsită de suportul material acumulat timp de jumătate de secol, Universitatea reuşeşte să activeze totuşi în ritmuri stabile, fiind ajutată de conducerea Republicii Moldova şi de universităţile şi centrele ştiinţifice din Chişinău.

Pe parcursul anilor 1992-1996 a fost creată о bază materială proprie, suficientă pentru a continua procesul de învăţămînt şi de cercetare.

Cu toate circumstanţele nefavorabile pentru dezvoltarea universităţii, ea îşi continuă activitatea cu ritmuri stabile, contribuie în modul cel mai evident la pregătirea cadrelor profesoral-didactice de înaltă calificare, la modernizarea învăţămîntului formativ în contextul  integrării europene, la procesul de renaştere naţională şi restabilire a identităţii nationale.