Conferința științifică internațională „Mediul și dezvoltarea durabilă” ediția IV

Conferința științifică internațională

„Mediul și dezvoltarea durabilă”

ediția IV

La 26-27 octombrie 2018 în cadrul Facultății de Geografie a Universității de Stat din Tiraspol și-a ținut lucrările ediția a IV a Conferinței științifice internaționale „Mediul și dezvoltarea durabilă” la care au participat cadre didactice și cercetători din România, Polonia și Universitatea de Stat din Tiraspol. Conferința a fost consacrată aniversării a 80-a de la fondarea Facultății de Geografie. În cuvântul de salut, rectorul UST dl Eduard Coropceanu, doctor, profesor universitar interimar, s-a referit la succesele pe care le-a avut facultatea pe parcursul anilor de activitate, la pregătirea cadrelor din domeniu, precum și la obiectivele de viitor ale facultății, inclusiv mobilitatea academică și internaționalizarea studiilor. Cu un cuvânt de salut a fost prezentă și dna Maria Nedealcov, membru corespondent al AȘM, doctor habilitat, profesor universitar, Directorul Institutului de Ecologie și Geografie, care este și absolventa facultății. D-ei a menționat aportul facultății în pregătirea cadrelor din domeniul geografiei, succesele în domeniul cercetării pe care le are comunitatea științifică geografică, reprezentată în special de absolvenții Facul- tății de Geografie a UST și a venit și cu omagii în cinstea profesorilor facultății care i-au fost dascăli: S.Ciubară, A.Lungu, M.Coșcodan, N. Râmbu și alții. Cu un cuvânt de felicitare și adresare din partea rectorului universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Romania, a venit decanul facultății de Istorie și Geografie dl doctor în geografie, conferențiar universitar Vasile Efros, absolvent al Facultății de Geografie a UST. Dlui a felicitat colegii și studenții, le-a dorit succese în continuare și a menționat că procesul colaborarea dinte universitățile noaste s-a lărgit și din acest an s-au început studiile la două programe de master „Turism și dezvoltare regională” de la USV și „Management strategic în turism” de la UST, absolvenții cărora vor primi diploma duble, atât de la USV, cât și de la UST. În acest scop a fost semnat în aceeași zi Acordului adițional, parte componentă a Contractului de organizare a studiilor cu diplomă dublă. Felicitări și Diplomă de gratitudine a fost oferită facultății de către Adrian Grozavu decanul facultății de Geografie de la Universitatea „Al.I.Cuza” Iași, România, cu care Universitatea are contract de colaborare care se realizează cu succes atât în domeniul geografiei cât și în alte domenii comune de cercetare și pregătire a cadrelor. După ședința plenară, pe parcursul a două zile au avut loc discuții în cadrul a 5 secțiuni de comunicări și una de postere, precum și aplicații de teren pe traseul Chișinău -„Vio-Parc Varnița”, s. Varnița (R.Anenii-Noi) – Cetatea Tighina (or. Tighina – Hagimus (Mănăstirea „Marta și Maria” – Vinăria „Asconi Winery”, s. Puhoi (r. Ialoveni) – Chișinău. În urma dezbaterilor participanții conferinței au ajuns la următoarele concluzii:

1. Agenda de acțiuni ambițioase pentru sporirea calității mediului din Republica Moldova reflectă de la an la an un grad redus de realizare al unor indicatori ai dezvoltării durabile, iar aceștia derivă din nivelul redus de competitivitate a economiei naționale. Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a contribuit la sporirea atenției asupra problemelor de mediu din Republica Moldova;
2. Printre impedimentele ce țin de dezvoltarea durabilă a mediului înconjurător din Republica Moldova sunt factorii legați de economia financiară și monetară cum ar fi instabilitatea financiară, riscurile financiar-bancare, lipsa surselor de finanțare a sectorului real, dezechilibrul structural dintre economii şi investiţii, creșterea datoriei publice etc.;
3. Impactul sferei Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) asupra mediului înconjurător din Republica Moldova este redus, în mare parte, din cauza verigilor slabe dintre principalii actori, implicați în procesul CDI – cercetători și mediul decizional (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului). În acest context, este important de a instrui cercetătorii (în primul rând, pe cei tineri) în vederea obținerii calităţilor de promovare a rezultatelor cercetărilor, cu implementarea lor în practică;
4. Dezvoltarea sociodemografică a Republicii Moldova se caracterizează prin reducerea numerică a populației și tempoul sporit al depopulării, precum și indicatorii nesatisfăcători ai reproducerii populației (fertilitatea scăzută, mortalitatea înaltă, fluxul migrațional în masă). Prognozele demografice demonstrează o deteriorare profundă a structurii pe vârste a populației, îmbătrânirea vertiginoasă, ceea ce prezintă un pericol real ce poate submina toate eforturile de creștere economică, a standardelor de viață, inclusiv și de calitatea mediului înconjurător;
5. Se constată tendințe de aridizare a teritoriului Republicii Moldova, în contextual schimbărilor climatice globale, cu tendință de încălzire;
6. Republica Moldova are tendințe bune de racordare a legislației naționale de mediu cu cea europeană și mondială;
7. În contextul gradului redus de asigurare a Republicii Moldova cu unele resurse naturale, s-au evidențiat peisaje culturale (Rezervația Peisagistică Țâpova, Călărași), care pot deveni elemente de dezvoltare durabilă prin turism.

Luând în considerare fenomenele și tendințele negative ce au loc în mediul înconjurător al Republicii Moldova, participanții la conferință au înaintat un şir de recomandări în adresa factorilor de decizie:

1. Implementarea strictă a prevederilor și articolelor Acordului de Asociere RM-UE, pe Directivele care țin de mediul înconjurător;
2. Redresarea situației financiară și monetară din țară, care ar oferi soluționarea multiplelor probleme de mediu;
3. Familiarizarea factorilor decizionali cu metodele de implementare a inovațiilor și oferirea informaţiilor privind rezultatele ştiinţifice obținute;
4. Susţinerea în continuare a iniţiativei de stat și anume a Ministerului Finanţelor în implementarea programului „Prima casă”, axat pe familiile tinere şi social-vulnerabile, care se confruntă cu dificultăți în procurarea locuinței. Implementarea proiectului dat va contribui la reducerea migraţiei în rândul tinerilor și familiilor tinere, la creșterea ocupării formale și a transparenței tranzacțiilor imobiliare; creșterea rolului Comisiei Naționale pentru Populație și Dezvoltare în promovarea politicilor demografice bazate pe principiile de asigurare a drepturilor umane și accesibilității serviciilor publice de primă necesitate.

• 

• 

• 

• 

• 

•