Catedra geografie generală

Onorăm prezentul Catedrei Geografie Generală prin prisma trecutului şi a cerinţelor actuale, precum şi din perspectiva viitorului.

Catedra a fost întemeiată în anul 1964, fiind numită Catedra Geografie Fizică Generală. Din start, catedra a fost condusă de generoase personalităţi de geografi, competenţi şi  cu viziuni progresive. Primul şef de catedră a fost  profesorul, doctor în geografie  Isai Şrira,  un pedagogînzestrat,  personalitate de o distinsă cultură, dotat cu o erudiţie enciclopedică, model de voinţă şi continuă autoperfecţionare. Ulterior, funcţia de şef  catedră a fost suplinită de către unii din membrii catedrei, profesori care prin potenţialul intelectual, munca plină de pasiune şi dăruire au contribuit la crearea şi menţinerea unui climat degajat, favorabil pentru activitate, precum și  la menţinerea unor relaţii umane bazate pe corectitudine, pe aprecierea rezultatelor muncii, contribuind astfel la promovarea imaginii pozitive a catedrei şi facultăţii atât în ţară cât şi peste hotarele ei. Printre aceştea sunt: Goraş Ion, doctor, conferenţiar universitar – in perioadele 1968 – 1973; 1986 – 1992; Coşcodan Mihai, doctor, conferenţiar universitar – in perioada 1973 – 1980; Lungu Alexandru, doctor habilitat, profesor universitar – în perioadele 1980 – 1986; 1992 – 2004; Volontir Nina, doctor, conferenţiar universitar – din anul 2004 până în prezent.

Activităţile didactice ale catedrei cuprindeau un spectru larg de cursuri, lucrări de laborator, seminare, lucrări practice de teren la numeroase discipline din domeniul Geografiei Fizice şi geoştiinţelor înrudite (Geografie Fizică Generală, Geologie, Topografie, Cartografie, Pedogeografie, Protecţia Mediului Înconjurător, Probleme teoretice ale Geografiei Fizice, etc.)

Cursurile predate de către profesorii catedrei Verin Vera, Suhov Zinaida, Şrira Isai, Sobeţkii Vsevolod, Crivţun Boris, Goraş Ion, Balan Timofei, Beşleagă Mihai, Lungu Alexandru, Coşcodan Mihai, Ianachevici Alexandru, se deosebeau printr-o ţinută academică, erau profund documentate, susţinute de un ales material didactic şi ilustrativ. Cursurile şi lucrările de laborator  se ţineau în săli spaţioase, modern amenajate şi în laboratoare dotate cu o inedită bază tehnico – materială: colecţii valoroase de roci şi minerale, colecții de fosile, aparataj adecvat, mijloace tehnice, materiale cartografice şi bibliografice actuale.

Permanent, catedra a ţinut relaţii fructuoase de colaborare şi susţinere reciprocă cu catedrele Facultăţilor de Geografie ale Universităţilor din Odesa, Lvov și Moscova. Profesorii eminenţi ca: Iaţcko I., Belozeorov S., Gherenciuk K ., din aceste instituţii superioare de învăţămînt au fost invitaţi la catedră pentru a ţine cursuri studenţilor, precum şi a participa la desfăşurarea seminarelor ştiinţifice pe problemele contemporane ale Geografiei.

Membrii catedrei Şrira Isai, Coşcodan Mihai au desfăşurat a activitate fructuasă ca membri ai Consiliului Metodic în domeniul Geografiei din cadrul Ministerului Învăţămîntului Public al ex-U.R.S.S. ( Moscova). Profesorul Isai Şrira a participat ca coautor la elaborarea Programelor analitice pentru unele discipline geografice predate în Instituţiile Superioare şi Medii de Învăţămînt din ex-U.R.S.S.  În anul 1963 a convocat prima Conferinţă Ştiinţifică a Geografilor din Republica Moldova, iar în 1972 a fost unul dintre organizatorii Conferinţei Ştiinţifice a profesorilor de Geografie Fizică din Instituţiile Superioare de Învăţămînt din ex- U.R.S.S. Catedra, sistematic, organiza conferinţe şi seminare ciclice pe probleme de metodologia şi didactica geografiei pentru profesorii de geografie, cu deplasări în raioanele republicii. Cadrele didactice ale catedrei au desfăşurat, concomitent, cu activitatea didactică şi o susţinută muncă de cercetare ştiinţifică. Spectrul domeniilor şi direcţiilor de cercetare a fost generat de preocupările naturaliste şi interesul privind cunoaşterea paleogeografică şi geografică a teritoriului Republicii Moldova. Domeniile principale de cercetare erau: Paleobiologie, Paleobiostratigrafie, Paleogeografie, Geografie Medicinală, Paleopedologie, Landşaftologie ş.a. Din iniţiativa şi sub conducerea profesorului Sobeţkii Vsevolod   a fost creat Laboratorul ştiinţific „Biostratigrafie şi Paleogeografie” în cadrul căruia activa grupul de cercetare în următoarea componenţă: Lungu Alexandru, Plămădeală Gheorghe, Ianachevici Alexandru, Balan Timofei; Trestian Grigore.  Laboratorul a funcţionat activ în ulteriorii ani sub conducerea  profesorului universitar, doctor habilitat  Lungu Alexandru.

Rezultatele deosebite ale cercetărilor ştiinţifice obţinute de colaboratorii Laboratorului ştiinţific „Biostratigrafie şi Paleogeografie„ au fost reflectate în numeroase lucrări ştiinţifice: 12 monografii, 5volume tematice,  articole ştiinţifice, înalt apreciate de specialiştii din domeniu.

Unele lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei geografice, cărţi de referinţă, elaborate de membrii catedrei au obţinut distincţii,  însoţite de recompense  şi premii pentru valoarea lor. Astfel, lucrarea  elaborată de către Şrira Isai „Geografia continuă cercetările” a fost premiată cu Diploma de Gradul I a Societăţii Geografice din ex-U.R.S.S. Iar lucrările  profesorului, doctor habilitat Felidman Efim, din domeniul Geografiei Medicinale, au fost destinse cu Premiul de Stat al ex-U.R.S.S.

Catedra a iniţiat şi a organizat numeroase conferinţe, simpozioane şi seminare ştiinţifice internaţionale, spre exeplu: Simpozionul Internaţional „Pleistocenul Tiraspolului” – anul 1969; Conferinţa Internaţională cu tema: „Limita Pliocen – Cuaternar”; Conferinţe ştiinţifice cu tema: „Problemele ocrotirii şi utilizării raţionale a resurselor naturale din împrejurimile oraşului Tiraspol” – anii 1972, 1978, 1984.

Membrii catedrei au susţinut diverse Lucrări de Contract cu Direcţia de Geologie din Republica Moldova, cu Trestul Aerogeologic din Moskova, cu Expediţia Geologică din Pricernomoria de Nord, care au adus o contribuţie deosebită la crearea bazei tehnico – materiale a catedrei.

Profesorii Lungu Alexandru şi Goraş Ion,  pentru munca plină de abnegaţie şi dăruire desfăşurată în cadrul catedrei au fost destinşi cu titlul „Eminent al Învăţămîntului Superior din ex-U.R.S.S.”

Merită atenţie coordonarea lucrului ştiinţific cu studenţii de către cadrele didactice ale catedrei. O susţinută activitate de cercetare a studenţilor se desfăşura în cadrul Societăţii Ştiinţifice Studenţeşti, coordonată cu mult spirit de creaţie de către profesorul Alexandru Lungu. Membrii acestei Societăţi realizau studii asupra cadrului geografic şi geologic din împrejurimile oraşului Tiraspol, precum şi a întregii republici. Studenţii prezentau interesante comunicări ştiinţifice la Conferinţele Ştiinţifice studenţeşti desfăşurate în cadrul facultăţii, precum şi în Instituţii de Învăţămînt Superior din Chişinău, Odesa, Kiev. Lucrările ştiinţifice realizate de unii studenţi au fost înalt apreciate şi premiate. Spre exemplu, studenţii Nina Volontir şi Grigorie Averbuh au devenit Laureaţi ai Concursului Republican de Lucrări ştiinţifice studenţeşti şi premiaţi cu Diploma de Gradul I, pentru lucrarea cu tema: „Impactul stării vremii asupra sănătăţii persoanelor cu maladii cardio – vasculare din oraşul Tiraspol”,  conducător ştiinţific profesor universitar, doctor habilitat Efim Felidman.

Menţionăm, îndeosebi, organizarea instruirii practice a studenţilor prin desfăşurarea aplicaţiilor de teren în impresionante localităţi din Moldova şi alte ţinuturi limitrofe, cu care ocazie se oferea studenţilor un contact direct cu natura, dar şi posibilitatea colectării unui bogat material geografic. Rămân de neuitat aplicaţiile practice efectuate în Nordul Moldovei, pe traseele marcante din împrejurimile satului Naslavcea, orăşelului Otaci, în valea râului Nemia (afluent de stânga al Nistrului), unde studenţii cunoşteau un ţinut cu o deosebită expresivitate a evoluţiei geologice a teritoriului; cu monumente geomorfologice şi geologice unicale; cu lacuri şi izvoare cu apă limpide şi curată; cu diferite tipuri de sol etc. Perind în memorie practicile complexe realizate în regiuni mai îndepărtate din cuprinsul ex-Uniunii Sovetice: peninsula Kola, regiunea Murmansk, Republicile Baltice, Munţii Caucaz, Uzbekistanul, lacul Baical, peninsula Crimeea, unde studenţii au cunoscut şi studiat variate, irepetabile şi încântătoare peisaje geografice. Studenţii se întoarceau din practica de teren cu impresii de neuitat asupra obiectivelor vizitate şi studiate, acumulând şi un bogat material factologic.

După evenimentele tragice din 1992 şi evacuarea Institutului Pedagogic din Tiraspol, Catedra a reînviat ca Pasărea Fenix din cenuşă şi s-a afirmat din plin la procesul de studii şi activitatea de cercetate ştiinţifică. Printre cadrele didactice care au creat noua bază tehnico- materială, au fondat laboratoare didactico-ştiinţifice, au organizat procesul de studii în noiile condiţii extrem de dificile, merită recunoştinţă, respect şi multă consideraţie profesorul Alexandru Lungu. Catedra a pornit la un nou drum cu un contingent de cadre didactice reînnoit cu circa 60% din bunii şi destinşii absolvenţi ai facultăţii (Mironov Ion, Bejenaru Gherman, Codreanu Igor, Roşcovan Serafima, Dilan Vitalie).

Cadrele didactice, titularii de curs activ s-au încadrat în predarea cursurilor la specialităţile noi formate: Geografie şi Hidrologie; Geografie şi Meteorologie; Agrometeorologie; au elaborat manuale universitare şi o serie de lucrări metodice pentru efectuarea eficientă a lucrărilor de laborator ( autori: Lungu Alexandru, Volontir Nina, Mironov Ion, Balan Timofei, Codreanu Igor, Sofroni Valentin, Puţuntică Anatolie). În 2001 catedra a fost redenumită: Catedra Geografie Generală, menţinându-şi organizarea şi structura. În prezent componenţa catedrei o formează 7 cadre didactice titulare şi două prin cumul, dintre care: 5 – conferenţiar universitar, doctor (Volontir Nina, Mironov Ion, Codreanu Igor,  Puţuntică Anatolie, Bejenaru Gherman); 1 – lector universitar, doctor (Castraveţ Tudor); 1 – lector universitar  (Dilan Vitalie); prin cumul intern 1 – lector universitar (Prepeliţa Afanasie); prin cumul extern 1 –  conferenţiar universitar, doctor  (Boboc Nicolae).

(Ciclul I – studii de licență)

Denumirea unității de curs: Geografie Fizică Generală

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii
Cursul Geografie Fizică Generală, fiind un curs fundamental în planul de învăţământ, are menirea de a forma studenţilor concepţia dialectică despre lumea înconjurătoare, concepând mediul natural ca un sistem material unitar, integru, complex, deschis şi în continuă evoluţie. În cadrul lucrărilor de laborator activităţile vor fi axate pe formarea deprinderilor practice şi a abilităţilor studenţilor de a rezolva diverse tipuri de exerciţii/problrme; de a analiza şi interpreta informaţia factologică, grafică şi cartografică referitoare la structura, dinamica şi legile funcţionalităţii învelişului geografic/geosistemului, precum şi cu referire la particularităţile specifice ale Pământului ca Planetă.

Denumirea unității de curs: Geologie generală

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii
În cadrul cursului de Geologie studenții vor fi familiarizați cu diverse procese geologice în analiza şi interpretarea informaţiei geologice, atât în munca de cercetare ştiinţifică cât şi în activitatea didactică. Prin cursul de faţă se urmăreşte cunoaşterea principalelor noţiuni teoretice şi practice ale geologiei; cunoaşterea legităţilor şi criteriilor repartizării mineralelor şi rocilor în litosferă şi reprezentării lor pe hărţile tematice; metodelor de descriere şi determinare a mineralelor şi rocilor în aflorimente. Aplicaţiile efectuate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar.

Denumirea unității de curs: Topografie – Cartografie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Cursul Topografie-cartografie constituie un curs integru, destinat pregătirii şi formării viitorilor specialişti, în deosebi geografi, având menirea familiarizării studenţilor cu principalele mijloace de reprezentare a suprafeţei terestre pe variatele produse cartografice. Cursul are şi un pronunţat caracter practic, unul dintre obiectivele sale fiind obţinerea de către studenţi a deprinderilor de analiză şi întocmire a lor, deoarece activitatea complexă a oricărui geograf e de a fi permanent în contact cu harta geografică, atât în munca de cercetare ştiinţifică (în birou sau pe teren) cât şi în activitatea didactică.

Denumirea unității de curs: Meteorologie-Climatologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii
Meteorologie şi climatologie sunt discipline de specializare ale Geografiei fizice şi constituie una din disciplinele de bază din învăţământul superior, care contribuie la formarea studenţilor geografi, ca viitori specialişti în cercetare în domeniul Ştiinţe ale Pământului, sau ca profesori de profil. Meteorologia este o ramură a ştiinţelor geografice şi are ca obiect studierea atmosferei şi a fenomenelor care se produc în cuprinsul acesteia. Scopul climatologiei este studiul proceselor de formare a climei, precum clasificarea şi descrierea climatelor de pe globul Pământesc. Procesele şi fenomenele fizice care se petrec în atmosferă şi la suprafaţa terestră, contribuie în mod considerabil la formarea peisajelor geografice, stând şi influenţând toate fenomenele ce se produc în cadrul celorlalte geosfere: hidrosfera, reliefosfera, climatosfera, biosfera etc., studiate în cadrul domeniului Ştiinţe ale Pământului. De aici, rezultă complexitatea ţşi interdisciplinaritatea ştiinţei meteorologice şi climatologice cu celelalte ştiinţe ale mediului natural şi uman. Cercetarea climei, sub diversele sale aspecte, permite stabilirea unor corelaţii multiple între aceasta şi celelalte componenete ale mediului, inclusiv cu activitatea umană. Aceasta din urmă, pe de o parte, suportă consecinţele climei, iar pe de alta, o influențează. Aspectele legate de meteorologie şi climatologie în respectivul curs, sunt expuse într-o corelație logică. Partea climatică a cursului nu se regăseşte doar în ultimele trei capitole, dar şi în celelalte capitole, întrucît paralel cu expunerea proceselor fizice ale atmosferei se examinează și consecințele climatice ale acestora. Cursul contribuie la formarea competenţelor ce pun în evidenţa însuşirea noţiunile de bază, starea şi tendinţele de dezvolatare a meteorologiei şi climatollogiei globale, regionale, cât şi locale, ca ramură a geografiei contemporane.

Denumirea unității de curs: Hidrologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Cel mai important obiectiv al Hidrologiei este cel al cercetării fundamentale. Cursul are legătură directă și nemijlocită cu așa discipline geografice ca Geomorfologia, Geologia, Geografia Fizică Generală, precum și cu științele clasice fundamentale – Fizica, Matematica și Chimia. Deoarece atacă și domenii tehnice, trebuie să răspundă și la unele probleme aplicative:
• determinarea legităților de bază a bilanțului de apă în natură
• stabilirea bilanțurilor hidrologice pe teritorii componente din cadrul continentelor: bazine hidrografice (precipitații, umiditatea solului, scurgeri pe cursurile de apă), unități de relief etc.
• determinarea volumului de apă care se scurge printr-un profil transversal din cadrul unui râu (potențial hidroenergetic)
• variația volumului de apă scurs în diferite intervale calendaristice;
• stabilirea valorilor extreme ale scurgerii din cadrul cursurilor de apă (valori maxime și minime)
• scurgerea aluviunilor
• prognoza volumului și nivelului, influenta acțiunii umane asupra cantității și calității apelor etc.

Denumirea unității de curs: Biogeografie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Studierea cursului Biogeografie are scopul de a oferi complete informaţii despre modul de răspândire a organismelor şi ecosistemelor pe Terra, şi despre particularităţile acestora în funcţie de variaţia factorilor ecologici, geografici şi istorici. Cunoaşterea acestor probleme complexe este indispensabilă atât în ideia că Omul, respectiv, societatea umană, îşi desfăşoară activitatea în interiorul Biosferei, de care este indisolubil legat, cât şi pentru dezvăluirea mecanismelor care stau la baza transformării şi evoluţiei lumii organice, în special a comunităţilor de organisme.

Denumirea unității de curs: Istoria descoperirilor geografice

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Istoria descoperirilor Geografice este unul din cursurile obligatorii, de specializare ținut în cadrul Facultății de Geografie, care contribuie la formarea sistemului de reprezentări științifice cu care operează geografia ca știință. Istoria descoperirilor geografice constituie o componentă decisivă în formarea unei imagini reale asupra globului pământesc, având consecințe complexe în plan istoric, cât și în formarea viitorilor specialiști din domeniul mediului. În acest scop, se urmărește introducerea celor mai reprezentative concepte, legi și teorii în contextul apariției lor istorice, pe care se bazează paradigmele științifice actuale.
Prin cursul respectiv se urmăreşte familiarizarea studenților cu istoria descoperirilor geografice din cele mai vechi timpuri, cu scopul călătoriilor geografice și marilor descoperiri, cu vestiții călători, navigatori, organizatori de expediții geografice și itinerariile parcurse, precumși cu succesele acestora.

Denumirea unității de curs: Pedogeografie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
În cadrul cursului Pedogeografie studenţii vor fi familiarizaţi cu noţiunile de bază şi varietatea proceselor geografice şi activităţile umane, care prin interacţiune contribuie la formarea şi degradarea solurilor, analiza şi interpretarea informaţiei geografice, atât în munca de cercetare ştiinţifică cât şi în activitatea didactică. Prin cursul de faţă se urmăreşte cunoaşterea principalelor aspecte teoretice şi practice ale Pedogeografiei; cunoaşterea legităţilor de repartizare a solurilor pe suprafaţa terestră şi a metodelor de cercetare întocmire a hărţilor; cunoaşterea procedeelor de analiză şi interpretare. Aplicaţiile elaborate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar.

Denumirea unității de curs: Teledetecție și fotointerpretare

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Cursul vizează câteva obiective interdependente. Primul, de ordin tehnic, este acela de a face înțelese noțiunile, principiile, tehnicile și tehnologiile de teledetecție, cea mai modernă metodă de investigare a suprafeței terestre. Prin al doilea obiectiv, cel științific, se urmărește o informare amplă, într-o formă sistematizată, privind domeniile de aplicare ale teledetecției în științele Pământului (geodezie, geologie, geomorfologie, meteorologie, climatologie, hidrologie, geoecologie, cartografie etc.) și asupra celor mai importante rezultate obținute.

Denumirea unității de curs: Geomolfologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul Geomorfologie constituie un curs fundamental, destinat pregătirii şi formării viitorilor specialişti în geografie, precum şi a profesorilor de geografie. Prin predarea cursului de Geomorfologie se va urmări formarea unei imagini juste şi complete despre relieful terestru ca rezultat al acţiunii factorilor endogeni şi exogeni. O deosebită atenţie se va acorda actiunii dintre relief şi celelalte componente diferenţiate ale învelişurilor Pămâtului împreună cu diversitatea aspectelor ce rezultă din activitatea societăţii umane. Cursul poartă şi un pronunţat caracter practico-aplicativ, deoarece studenţii în rezultatul însuşirii materiei de geomorfologie vor obţine deprideri practice de cercetare ştiinţifică în laborator sau direct în natură, precum şi abilităţi de organizare şi desfăşurare cu elevii a unei excursii, drumeţii în scopul cunoaşterii,

Denumirea unității de curs: Geografia Mediului

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii
În cadrul cursului Geografia Mediului studenţii vor fi familiarizaţi cu noţiunile de bază, utilizate pentru explicarea proceselor şi fenomenelor naturale, cât şi a activităţilor umane, care se desfăşoară în cadrul mediului înconjurător. Prin studierea conţinuturilor de bază şi a celor recomandate, se pune accent pe interacţiunea factorilor de mediu cu diverse forme de impact atât pozitiv cât şi negativ în cadrul mediului, consecinţele şi măsurile aplicate şi recomandate pentru ameliorarea mediului. Prin analiza şi interpretarea informaţiei despre mediu, aceasta îşi găseşte tangenţa şi rolul important atât în munca de cercetare ştiinţifică cât şi în activitatea didactică. Prin cursul de faţă se urmăreşte cunoaşterea principalelor aspecte teoretice şi practice ale Geografiei Mediului; cunoaşterea legităţilor de interacţiune a factorilor de mediu la nivel local, regional şi global; cunoaşterea procedeelor de analiză şi interpretare, conştientizarea privind rolul personal în păstrarea şi îmbunătăţirea mediului atât în prezent cât şi pentru generaţiile viitoare. Aplicaţiile elaborate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar.

Denumirea unității de curs: Protecţia Mediului

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii
În cadrul cursului Protecţia Mediului studenţii vor fi familiarizaţi cu starea şi protecţia mediului în Republica Moldova, consecinţele degradării factorilor de mediu asupra economiei naţionale şi asupra sănătăţii populaţiei. Un rol important se acordă cunoaşterii legislaţiei de mediu din Republica Moldova, care va fi analizată şi interpretată în raport cu starea mediului şi măsurile aplicate pentru ameliorare. Aplicaţiile elaborate şi materialele prelucrate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar.

Denumirea unității de curs: Teoria şi Metodologia Geografiei

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Cursul Teoria şi metodologia Geografiei constituie un curs fundamental, destinat pregătirii şi formării viitorilor specialişti în geografie, precum şi a profesorilor de geografie. Predarea cursului de Teoria şi metodologia Geografiei ţine seamă ca viitorul specialist în geografie şi profesorul de geografie să fie capabil să aprecieze în mod critic ideile noi în Geografie; să-şi restructureze concepţiile; să-şi formeze o atitudine corectă şi ştiinţifică asupra diverselor concepţii contraverse, care determină şi asigură dezvoltarea ştiinţei geografice. Cursul poartă şi un evident caracter aplicativ, deoarece studenţii în rezultatul însuşirii programei cursului vor obţine deprideri practice de aplicare a elementelor teoretice şi metodologice ale Geografiei într-un studiu ştiinţific de laborator sau direct în natură, precum şi abilităţi de organizare şi desfăşurare cu elevii a unor investigaţii ştiinţifice.
Denumirea unității de curs: Hazarduri și riscuri naturale și antropice

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Fenomene şi procese geografice de risc, cunoscute şi sub denumirea de hazarde şi riscuri, calamităţi, dezastre au devenit o problemă prioritară a geografiei mondiale contemporane. Acest fapt este determinat, nu numai de frecvenţa lor sporită, dar şi de intensitatea cu care se produc şi mai ales, de impactul lor asupra mediului şi societăţii. Sînt bine cunoscute în literatura de specialitate definiţiile fenomenelor şi proceselor de risc, elaborate de secretariatul ONU şi publicate în dicţionarul IDNDR în anul 1992. Cursul are menirea de a scoate în prim plan, principalele aspecte care caracterizează fenomenele şi procesele geografice de risc, referindu-ne în special la cauzele acestora (naturale şi antropice) şi diminuarea impactului lor. Noţiunea de risc, hazard, dezastru au fost impuse în problematica globală a cercetării ştiinţifice de evaluare a fenomenelor cu consecinţe grave şi de dezvoltarea civilizaţiei. Creşterea pierderilor umane şi materiale datorate unor fenomene naturale extreme a dus la apariţia iniţiativelor ştiinţifice pe plan internaţional: stabilirea tendinţei de evoluţie a acestor fenomene în timp şi spaţiu, precum şi strategiile posibile de atenuare a lor. Numărul mare de victime şi pagube materiale au impus abordarea globală a acestor fenomene şi impunerea lor ca obiect de studiu în instituţii de învăţământ.

(Ciclul II – studii de master)

Denumirea unității de curs: Geografia Evolutivă

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:                                                 

Cursul Geografia Evolutivă   are tangenţe  logice cu  unele conţinuturi ale cursului Geologie, partea Geologie istorică studiat la ciclul I. În studierea acestui curs masteranzii vor lua cunoştinţă despre evoluţia geosistemului şi reconstituirea peisajului geografic din diferite etape ale istoriei geologice a Pământului. Materiile însuşite la curs vor servi o bună bază teoretică şi metodologică pentru specialiştii care vor activa în domeniul învăţământului preuniversitar, precum şi pentru cei din cercetare şi inovare.

Denumirea unității de curs: Microclimatologie

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:                                            

Condiţiile climatice reprezintă unul din elementele mediului natural care joacă un rol deosebit de important în viaţa şi activitatea omului. Mediul geografic reprezintă un factor important în dezvoltarea societăţii dar nu este determinat. El înfluenţiază în permanentă dezvoltarea societăţii, iar gradul de influenţă este diferit de la o epocă istorică la alta. În activitatea sa productivă omul transformă în permanenţă mediul geographic acţionând asupra componentelor lui. Schimbând natura, omul nu întodeauna s-a gândit şi la consecţie care, uneori, îi pot fi fatale. Posibilităţile de schimbareau crescut odată cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi în prezent putem spune că nu există loc de pe suprafaţa Pământului unde omul să nu fie pătruns.   Cercetând condiţiile naturale în vederea valorificării lor a apărut necesitatea cunoaşterii condiţiilor fizico-geografice şi implicit a climatului, atât sub aspectul deosebirilor care le determină.    Lărgirea domeniului de aplicare a climatologiei a făcut ca prin diferenţiere şi specializare, prin interacţiunea cu alte ştiinţe, la ora actuală numărul stiinţelor ştiinţifice să fie foarte mare. Aproape că nu există domeniu de activitate în care climatologia să nu-şi găsească aplicabilitate.    Cursul  contribuie la formarea competenţelor ce pun în evidenţa noţiunile de bază, starea şi tendinţile de dezvoltare a microclimatologiei globale, regionale, cât  şi locale, ca ramură a climatologiei contemporane.

Denumirea unității de curs: Hidrometrie dinamică

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:                                              

Hidrometria dinamică reprezintă ştiinţa care este preocupată de elaborarea şi proiectarea instrumentelor şi metodologiilor de efectuare a observaţiilor şi măsurătorilor din obiectele acvatice. Doar în baza lor este posibilă analiza şi prognoza fenomenelor care decurg în râuri, lacuri, ape subterane şi alte obiecte acvatice. O altă latură importantă a specialităţii este elaborarea metodologiilor de prelucrare a datelor măsurătorilor şi metodicilor de calcul a elementelor fenomenelor hidrologice. Cursul dat are ca scop familiarizarea cu instrumentele, construcţiile şi aparatele destinate efectuării măsurătorilor hidrologice. Cunoaşterea la nivel teoretic şi practic a construcţiei aparatelor, principiilor de funcţionare a lor. Un rol important revine însuşirii metodicilor efectuării măsurătorilor hidrometrice pentru diferite obiecte acvatice. O atenţie deosebită este acordată calităţii şi preciziei calculelor hidrologice deoarece informaţia prelucrată este furnizată serviciilor hidrometeorologice şi servesc ca bază pentru prognozele hidrologice.

Denumirea unității de curs: Geomorfologie dinamică

Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:                                                  

Cursul Geomorfologie dinamică contribuie la formarea competenţelor cognitive de documentare, de aplicare şi analiză critică a informaţiei din diferite surse referitoare la procesele geodinamice din limitele versanților. În acest curs studenţii vor învăţa să utilizeze datele privind metodele de ameliorare și combatere a proceselor gravitaționale. Aplicaţiile elaborate vor avea tangenţă cu conţinuturi din curriculumul şcolar. Denumirea unității de curs: Monitoringul medi

LABORATORUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ,,BIOSTRATIGRAFIE ŞI PALEOGEOGRAFIE” Catedra Geografie Generală

În anul 1964, din iniţiativa dr. hab. profesor universitar Sobeţchi Vsevolod    în cadrul Catedrei Geografie Fizică Generală a fost creat Laboratorul de cercetări ştiinţifice ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie”. Laboratorul a întrunit cadre didactice notorii care realizau cercetări ştiinţifice în domeniile: Geologie, Paleontologie, Biostratigrafie, Tafonomie, Paleobotanică, Paleogeografie. Printre primii cercetători ai laboratorului au fost: dr. hab., Sobeţchi Vsevolod , dr. Lungu Alexandru, dr. Ianachevici Alexandru, Balan Timofei, Trestian Grigore, dr. Plămădeală Gheorghe. Până în anul 1990, cercetările în laborator au fost efectuate pe tema: ,,Studiul formaţiunelor geologice de vârstă mezozoică şi cainozoică şi a reminiscenţelor de organisme fosile incluse în ele din regiunile periferice de sud ale Platformei Europei de Est”. Sursa financiară a lucrărilor de cercetare a fost din Proiectele de Contract efectuate în colaborare cu Trestul   Unional de Aerogeologie (Moscova), Expediţia Hidrogeologică a Moldovei (cu sediul la Dubăsari), Expediţia Geologică a Precernomoriei (Odessa), Direcţia Geologică a Republicii Moldova (Chişinău).

n scopul studiului formaţiunilor geologice de platformă şi a reminiscențelor de organisme fosile conservate în stratele de roci, colaboratorii laboratorului au organizat expediţii de cercetare nu numai pe teritoriul Republicii Moldova , dar şi în Regiunea Podoliei, Crimeea, Caucazul de Nord, Depresiunea Caspică, Kazahstanul de Vest.  În rezultatul lucrărilor efectuate în teren a fost colectat un bogat material geologic şi paleontologic. Analiza şi interpretarea acestor materiale a servit ca bază pentru întocmirea unei serii de scheme biostratigrafice şi paleogeografice regionale, elaborarea monografiilor şi articolelor ştiinţifice.

În perioada 1970-1990 tema de cercetare a laboratorului a fost inclusă în tematica unională ,,Legităţile evoluţiei lumii organice în Fanerozoi”, coordonată de Institutul de Paleontologie al AŞ,  ex –URSS. În baza cercetărilor efectuate în laborator şi a materialelor colectate au fost realizate 5 teze de doctorat (Lungu Alexandru, Ianachevici Alexandru, Plămădeală Gheorghe, Balan Timofei, Trestian Grigore) şi 2 teze de doctor habilitat (Sobeţchi Vsevolod, Lungu Alexandru).

Pe diverse probleme de paleontologie, tafonomie, stratigrafie, bionomie, paleogeografie au fost publicate în reviste republicane, unionale şi internaţionale din domeniu un număr de peste 350 de articole ştiinţifice, 9 monografii (autori: Sobeţchi Vsevolod, Lungu Alexandru, Plămădeală Gheorghe, Balan Timofei, Ianachevici Alexandru). Pe tematica de cercetare a laboratorului au fost editate 6 volume de articole ştiinţifice.

În anul 1969 colaboratorii laboratorului au participat la organizarea şi desfăşurarea Colocviumului Internaţional ,,Vîlceaua Kalcotov – stratotip al pleistocenului”, iar în anul 1972 – a Colocviumului Internaţional ,,Limita stratigrafică dintre neogen şi cuaternar”.  

Începând cu anul 1990 cercetările în laborator se efectuează în limita Platformei Moldoveneşti, în cadrul Proiectului Instituţional cu tema: ,,Reconstituirea mediului geologic în mezozoi şi cainozoi pe Platforma Moldovenească pentru estimarea genezei resurselor naturale, valorificarea şi utilizarea raţională a acestora”. Executorii în efectuarea cercetărilor pe proiect: dr. hab. Lungu Alexandru – coordonator ştiinţific, dr. Volontir Nina, Balan Timofei, Prepelița Afanasie, doctoranzi şi masteranzi. În ultimii ani în cadrul laboratorului au fost elaborate  și susținute 2 teze de doctorat (Nicoară Igor  și Delinschi Adrian).

Colaboratorii cercetători din Laboratorul de ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie” colaborează cu cercetători: din Institutul de Geologie şi Institutul de Paleontologie, AŞ a Rusiei; din Institutul de  Evoluţie şi Sistematică a Animalelor, AŞ a Poloniei (Krakov); din Universitatea ,,Al. I. Cuza”, Iaşi; din Universitatea ,,Babeş Bolyai”, Cluj Napoca; din Universitatea ,,Aristotel”, Salonic (Grecia); din Department of Anthropology Rutgers, The State University of New Jersey; din Institutul de Geologie şi Seismologie, AŞ RM; din Institutul de Zoologie AŞ RM.

În colaborare cu Catedra de Geologie şi Paleontologie, Faculatea Geografie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, sub coordonarea academicianului Ionesi Liviu în anul 2005 a fost editată  monografia ,,Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească”. În colaborarea cu Institutul de Geologie AŞ a Rusiei a fost publicată lucrarea ,,Age of the Vallesian Lower Boundary” (Continental Miocene of Europe, 2006). O colaborare fructuoasă  menține laboratorul cu Institutului de Sistematică şi Evoluţia Animalelor, AŞ a Poloniei (Krakow). Rezultatele cercetărilor comune  au fost publicate în  Revista Institutului de Sistematică şi Evoluţia Animalelor, AŞ a Poloniei, în  articolul cu tema: ,,Insectivore mammals from the late Miocene of the Republic Moldova” (2009), în monografia: Faunal assemblages, stratigraphy and taphonomy of the LaTE  Miocene localities in the Republic of Moldova (2011).

Reminiscențe fosile unicale din colecțiile Laboratorului ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie” prezintă un deosebit interes pentru cercetătorii din domeniu. Frecvent, laboratorul este vizitat de cercetători paleontologi, biostratigrafi, geologi în scopul documentării materialelor din colecții de interes, pentru soluționarea unor probleme de ordin biostratigrafic, de evoluția a lumii organice,  de reconstituiri  ale arealelor de răpândire  ale unor specii de animale din trecutul geologic etc.

Rezultatele cercetărilor efectuate în laborator sistematic sunt prezentate prin comunicări ştiinţifice la Congrese, Conferinţe şi Simpozioane naţionale şi internaţionale de profil.

În cadrul Laboratorului ,,Biostratigrafie şi Paleogeografie”, recent a fost lansat     Cercul  științific studențesc ,,Tânărul  Paleontolog”. Conducătorul științific al cercului este lectorul universitar Prepelița Afanasie.

Planul de lucru al catedrei 2021-2022