Rezoluția Congresului Știinţific Internaţional moldo-polono-român „Educaţie, politici şi societate” din 11-13 aprilie 2022

Rezoluția
Congresului Știinţific Internaţional moldo-polono-român
„Educaţie, politici şi societate”
din 11-13 aprilie 2022

În zilele de 11-13 aprilie 2022, la Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău) s-au desfăşurat lucrările celui de-al III-a a Congresului Ştiinţific Internaţional Moldo- Polono-Român Educaţie, Politici şi Societate, organizat de Universitatea de Stat din Tiraspol – Chișinău, Moldova, Universitatea Pedagogică din Cracovia – Polonia şi Universitatea din Craiova – România. Ca şi la ediţiile precedente, în acest an la această manifestare au participat 350 de persoane – reprezentanţi de la universităţile şi instituţiile de cercetare din Republica Moldova, Polonia, România, Ucraina, Albania, Bielorusia, Lituania, Şri Lanca şi Brazilia. Această manifestare s-a desfăşurat sub deviza: Educaţia fără frontiere, cu scopul de a promova cele mai importante realizări în diferite domenii în cadrul acestei manifestări, dar şi să facem cunoscute realizările specialiştilor în diferite domenii din Republica Moldova în străinătate. .

Spre dezbatere au fost propuse teme de mare interes din diferite domenii ale ştiinţelor educaţiei, informaticii, sociologiei, psihologiei, filozofiei, evoluţiei societăţii în istorie în noile condiţii. Discuţiile au arătat necesitatea coordonării eforturilor pentru stabilirea unui cadru comun al cercetărilor, schimbul de experienţă în diferitele domenii vitale de activitate, mai ales în condiţiile timpurilor deosebit de dificile pe care societatea umană le traversează la etapa actuală.

În cadrul lucrărilor pe secţii accentul s-a pus pe diversitatea impresionantă pe care o oferă domeniul ştiinţelor educaţiei și nu numai. Cadrul tematic general s-a concentrat asupra provocărilor în domeniul științelor educației şi a cuprins o gamă largă de subiecte legate de educaţia de calitate pentru generaţia în creştere, psihopedagogia şi provocările contemporanietăţii, a tendinţelor şi orientărilor pedagogice în educaţia modernă, a cercetărilor şi educaţiei inter şi transdisciplinare, a naturii limbajului şi textualităţii literare, a relaţiei între educaţie şi piaţa muncii, a politicii şi societăţii, a istoriei între tradiţie şi modernitate.

S-au adus contribuţii cu privire la analiza evoluției tehnologice şi a impactului acesteia asupra spectrului informațional și educațional. S-a accentuat că supraîncărcarea informaţională a devenit teren fertil pentru instalarea condițiilor în care indivizii sunt astăzi mai vulnerabili ca oricând în fața unor riscuri imperceptibile cu efecte semnificative pe termen mediu și lung: manipularea, estomparea sau alterarea sistemelor de valori, reinterpretarea istoriei.

Raportorii din secții au propus spre discuţie de asemenea diverse tematici de actualitate din domeniul psihopedagogiei contemporane, reflectând atât aspectul teoretic, cât şi cel praxiologic al problemelor cercetate, experiențe din activitatea profesională. Studiile realizate și prezentate sunt actuale și relevante, au un caracter practic și util pentru domeniile Științelor Educației.

O parte din comunicări au fost dedicate celor mai stringente şi actuale probleme ale lingvisticii. Acestea au generat dezbateri ştiinţifice axate pe realitatea și problemele majore ale comunicării, didacticii limbii și literaturii, culturii și lingvisticii.

Compartimentul dedicat tendințelor moderne în studiul istoriei și societății a venit cu contribuții originale cu privire la noile provocări din lumea modernă, cu reflecții asupra noilor publicații de izvoare inedite cu caracter intern sau extern, cu reflecţii asupra interdependenţei istoriei românilor cu cea universală, cu studii complexe asupra unor realităţi regionale şi intercontinentale.

Participanții la Congres au menționat faptul că accesul la educaţia de calitate generează efecte pozitive, pe termen lung, asupra societăţii. Cadrele didactice, antrenate în cercetare pot contribui esențial la dezvoltarea de programe pentru educaţia timpurie, reducerea abandonului şcolar, pregătirea pentru piaţa muncii, incurajarea iniţiativei si inovaţiei, învăţarea pe tot parcursul vieţii. Autorii comunicărilor au mai menționat că militează pentru un sistem de educaţie incluzivă, accesibil, atât în oraşe cât şi în mediul rural. Participanţii au demonstrat un interes major faţă de temele prezentate la Congres. De asemenea, participanții la Congresul ştiinţific internaţional Moldo-Polono-Român și-au manifestat satisfacția pentru nivelul desfășurării evenimentului.

Reflecțiile asupra subiectelor propuse au condus spre formularea următoarelor concluzii şi stabilirea unor priorităţi pentru viitor:

• preluarea experiențelor pozitive, bunelor practici, metodelor de performanță în activitatea profesională.
• valorificarea parteneriatelor familie-instituție de învățământ-centre comunitare în scopul creării condițiilor optimale în educarea tinerii generații și combaterea problemelor de ordin pedagogic și psihologic.
• asigurarea suportului psihopedagogic de către specialiști capabil să răspundă eficient nevoilor beneficiarilor prin folosirea metodelor de diagnostic adecvate vârstelor.
• elaborarea activităților de remediere în soluționarea varia probleme: diminuarea bulling-ului, creșterea comportamentului prosocial, a comunicării persuasive, stării de bine etc.- toate acestea contribuind în formarea unei personalități integre, capabile să facă față cerințelor pieții moderne de muncă.
• identificarea abordărilor psihopedagogice pentru prevenirea riscurilor imperceptibile cu efecte semnificative pe termen mediu și lung: manipularea, estomparea sau alterarea sistemelor de valori, reinterpretarea istoriei și a reperelor culturale ori reducerea capacității aparatului critic individual.
• Dezvoltarea proiectelor de cercetare în vederea argumentării și validării unui model educațional care să aibă la baza sa filosofia și semantica conceptului Devenire. Complexitatea și profunzimea acestui cuvânt îl plasează în categoria conceptelor și poate fi generalizat pentru a exprima specificul pedagogiei românești.