Rezoluția Conferinţei ştiinţifico-practice naţionale Cu participare internaţională “Educația în fața noilor provocări”, Chișinău 5-6 noiembrie 2021

10 noiembrie 2021 Editor Anunțuri

La data de 5-6 noiembrie 2021, în cadrul Facultății de Pedagogie a Universității de Stat din Tiraspol a avut loc Conferința științifico-practică națională cu participare internațională „Educația în fața noilor provocări”.

Evenimentul a avut ca scop identificarea soluțiilor științifice și metodologice în contextul noilor provocări pentru sistemul educațional din Republica Moldova.

Conferința a oferit posibilitatea experților naționali și internaționali din domeniul educației, reprezentanților învățământului general și superior, organizațiilor de cercetare, factorilor de decizie la nivel de politici educaționale, doctoranzilor, masteranzilor de a-și prezenta experiența și a pune în dezbatere cele mai diverse probleme ce țin de domeniul Științe ale educației.

În cadrul evenimentului științific s-au înregistrat 264 participanți, reprezentanți ai comunității științifice de peste hotare (România, Polonia, Ucraina), cadre științifico-didactice, cercetători științifici din țară, conducători științifici ai tezelor de doctorat, doctoranzi, masteranzi, cadre didactice din învățământul general.

Conferința științifică a fost inaugurată cu mesaje de salut și de susținere din partea rectorului Universității de Stat din Tiraspol, Eduard Coropceanu, decanului Facultății Pedagogie, Tamara Munteanu. Alocuțiuni importante și cu impact au fost susținute de cercetătorii științifici, reprezentanții instituțiilor academice din Republica Moldova, România, Polonia, Ucraina:

Sorin CRISTEA, doctor, profesor universitar, Universitatea din București, România, Relația logică și epistemologică dintre didactica generala și didacticele particulare.
Jakub BARTOSZEWSKI, doctor habilitat, profesor universitar, Polonia, Opportunity-centered psychotherapy (opportunity psychotherapy) – in the face of new educational challenges.
Наталия Александровна ТЕРЕНТЬЕВА, доктор педагогических наук, профессор, Национальный Педагогический Университет имени „М. П. Драгоманова”, Украина, Высшее образование в современном обществе – изменение приоритетных направлений.
Viorica ANDRIȚCHI, doctor habilitat, profesor universitar, Republica Moldova, Protecția și siguranța copiilor / elevilor în procesul educațional desfășurat online: repere teoretice și metodologice.
Александр Константинович ПРОНИКОВ, доктор педагогических наук, профессор, Национальный Университет Черниговский Коллегиум имени „Т. Г. Шевченко”, Украина, Управленческая культура в образовании: новые вызовы
Mariana MARIN, doctor, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova, Republica Moldova, Comunități educaționale în contextul digitalizării accelerate.
Tatiana BARBĂROȘ, doctor, lector universitar, Universitatea Ovidius, consilier școlar Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Constanța, România, Învățarea socială în cadrul fenomenelor educaționale.

În cadrul evenimentului științific participanții s-au întrunit în cinci ateliere, conform intereselor științifice: Expectanțele societății bazate pe cunoaștere față de profesionalismul pedagogului modern (63 persoane); Inovație și creativitate în managementul educațional (39 persoane); Abordări unter- și transdisciplinare ale didacticilor particulare (82 persoane); Interacțiunea polisubiectivă – context facial al educației moderne (37 participanți); Dimensiuni psihopedagogice ale fenomenelor educaționale (43 persoane).

Au fost abordate următoarele aspecte educaționale:

Aspecte teoretice și practice ale inovației și creativității în managementul educațional: profesionalizare și liderism, parteneriatul educațional; calitatea în educație și transferul inovațional; fenomenele actuale (pandemia COVID-19) și inovația managerială; inovația și didacticele particulare; inovația la diferite nivele ale sistemului educațional.
Retenția cadrelor didactice în contextul dezvoltării carierei liniare; inconformism ori conformism în predarea modernă; comunicarea managerială în relațiile de parteneriat: managementul schimbării și rezistența la schimbare; managementul digitalizării instituției de învățământ; rolul profesorului modern în față noilor provocări; pedagogul modern în școala prietenoasă copilului și familiei; învățarea adulților – priorități și expectanțe; evoluția valorilor din perspectiva intereselor profesionale și viziune prospectivă; învățământul profesional medical dual – o formă alternativă de organizare a învățământului profesional tehnic; redimensionarea rolului evaluării în contextul educației la distanță: constatări și posibile soluții și aspecte teoretico-praxiologice ale incluziunii în educația timpurie.
Potențialul obiectivelor și conținuturilor curriculare în formarea culturii ecologice a elevilor din ciclul primar; limba română din perspectiva transdisciplinarității; interdisciplinaritate; abordarea inter- și transdisciplinară la orele de limba și literatura română; impactul formativ al audierilor în producerea mesajului oral la elevii din clasele primare; transdisciplinaritatea în treapta primară prin proiecte transnaționale – provocare și oportunitate; abordări metodologice ale dezvoltării competenței de investigare geografică la liceeni în contextul științelor pământului; impactul interdisciplinarității în dezvoltarea competenței investigaționale.
Colaborarea cu părinții în activitățile educative online a preșcolarilor în vreme de pandemie; consolidarea cooperării școală-familie – condiție esențială a unei educații moderne și durabile; utilizarea strategiilor didactice nonformale în procesul educativ; educația și provocările lumii contemporane; valențe educative a înțelepciunii populare în contextul educației familiale în fața noilor provocări.
Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului copiilor de vârstă preșcolară: repere praxiologice; învățământul special online – puncte tari și puncte slabe în demersuri educaționale; delimitări conceptuale ale competenței de comunicare; valențe educative ale teoriei inteligențelor multiple; stresul profesional la cadrele didactice; particularitățile psihopedagogice de dezvoltare a deprinderilor grafice și tehnice în crearea imaginii artistice.

În contextul dezbaterilor actuale privind educația în fața noilor provocări reprezentanții atelierelor au trasat unele idei de perspectivă:

Identificarea modalităților eficiente pentru promovarea profesiei de pedagog. O componentă valoroasă și absolut necesară pentru educația modernă este cercetarea și inovarea pentru armonizarea procesului de dezvoltare a personalității pedagogului.
De racordat schimbarea de valori spre o analiză și raportare permanentă a finalităților acțiunilor pedagogice, la conținuturi, esența lor valorică, ajustarea acestora la viitor. Aspectul prospectiv ajută la anticiparea, depășirea, situațiilor dificile și proiectarea unor noi acțiuni mai superioare, de progres, în comparație cu cele existente.
Organizarea învățării să fie orientată/direcționată spre procedeele și modalitățile de orientare și de exersare independentă a competențelor (cunoștințe, capacități și atitudini).
Pentru a ralia predarea la expectanțele învățării moderne, e cazul ca formatorii să recurgă la cadrele de referință ale paradigmei constructiviste. Design-urile constructiviste vizează pregătirea educatului pentru integrarea activă într-o societate democratică. Paradigma constructivistă este orientată spre schimbarea statusului pedagogului din „dirijor” al instruirii în „moderator”, care monitorizează procesul didactic, dar nu în mod opresiv, ci discret.
Un alt postulat valoric pentru organizarea instruirii moderne, derivat din constructivism, se axează pe comutarea atenției de la volumul de informație pe activizarea formabililor, care sunt încurajați să-și prezinte integral punctul de vedere în legătură cu problema abordată, să participe la dialoguri argumentative formabil-formabil în contexte de cooperare, dar și confruntare, formabil-formator, să ofere feedback, să fie propulsați în situații de conflict cognitiv, dar și psihosocial etc.
Învățarea trebuie să genereze nu simple acumulări de informații, ci formarea unor capacități de orientare, de gândire logică și creativă pentru a permite o adaptare și readaptare optimă la schimbările rapide care au loc în întregul sistem educațional.
Asigurarea mecanismelor eficiente de formare profesională în baza tehnologiilor informaționale. Pentru a face față multiplelor provocări al secolului digital cadrele didactice se implică în activități de formare continuă pe parcursul întregului an școlar, fiind membri activi ai diverselor organizații ce le pot oferi această posibilitate de dezvoltare.
Activitatea didactică a profesorului modern, depășește evidențierea unor calități personale ale acestuia, apreciate prin terminii de: vocație, talent, măiestrie, prin faptul că presupune însușirea unui sistem complex de cunoștințe teoretice, formarea unor deprinderi, abilități, competențe, calități și asumarea unor roluri, într-o manieră riguroasă și controlată, ceea ce reprezintă profesionalismul său.
O provocare însemnată lansată de incluziunea în educatie este necesitatea dezvoltării instituției de învățământ, pregătirea și schimbarea acesteia pentru a satisface participarea inițială a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerințe educaționale speciale (CES) în mediul educațional, ca elemente componente ale diversității umane.
Promovarea/realizarea/implementarea inovațiilor în activitatea managerială la nivel de instituții de învățământ preuniversitar și superior prin utilizarea diverselor strategii manageriale aplicate la nivel de instituție/clasă/grupă dar și comunitate.
Se impune efectuarea unei analize a efectelor de asigurare a activităților organizate eficient în parteneriat cu diverși actori educaționali.
Este important de a motiva cadrele didactice, managerii școlari de a se implica activ în elaborarea proiectelor educaționale promovate la nivel național și internațional;
Motivarea cadrelor didactice de a accepta și promova schimbările în mod eficient la nivel de instituție.
Valorificarea în procesul educațional a cooperării școlii cu familia constituie o acțiune fundamentală în promovarea mecanismelor decizionale, flexibile, deschise în raport cu marea varietate și dinamica fără precedent a noilor schimbări.
Utilizarea unor elemente și mijloace de interacțiune polisubiectivă facilitează esențial studierea unei limbi străine.
Implementarea în sistemul educațional a bazelor teoretice și metodologice a utilizării tehnologiilor informaționale contribuie la eficientizarea calității procesului educativ care trebuie să facă față noilor provocări spre formarea personalității flexibile, apte să se integreze în societatea care permanent se află în continuă schimbare.
Valorificarea patrimoniului cultural atât în plan teoretic, cât și practic, contribuie la realizarea educației naționale, altoirea și promovarea valorilor general-umane care servesc drept piloni siguri în fața noilor provocări.