Rezoluția Conferinței cu participare Internațională Educația Lingvistică și Literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane

Rezoluția Conferinței cu participare Internațională

Educația Lingvistică și Literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane

 Ediția a II-a, 20-21 mai 2021

 În cadrul Universității de Stat din Tiraspol (cu sediul în municipiul Chişinău), Facultatea de Filologie, s-a desfășurat în zilele de 20-21 mai 2021 ediția a II-a a Conferinței cu participare Internațională Educația Lingvistică și Literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane. La Conferință au participat circa 100 de persoane din diverse instituții de învățământ din Republica Moldova și România.

La ședința în plen, comunicările au cuprins diferite aspecte cu privire la patrimoniul filologic actual al Republicii Moldova, la procesul didactic modern al limbii, literaturii, în general, a limbii și literaturii române, în particular, care este direcționat spre abordarea funcțională și aplicativă a cunoștințelor lingvistice/literare în calitatea lor de elemente ce influențează structura unei comunicări corecte și eficiente.

Lucrările pe secții (Lingvistică; Literatură și folclor; Limbaj și comunicare. Didactică și glotodidactică) au pus în discuție diverse probleme/aspecte actuale ce țin de domeniile de cercetare în ştiinţele educaţiei și filologice.

În cadrul atelerului Lingvistică, temele s-au referit la astfel de probleme, cum ar fi: lexic, frazeologie și gramatică, precum și unele aspecte ce țin de cultivarea lingvistică sau didactică. Centrul de greutate al conferenței a fost reprezentat de domeniul lexico-semantic. Astfel, câteva comunicări au dezbătut următoarele aspecte: Modalitatea de exprimare a tonului Alb în limbajul artistic eminescian, Influența limbii engleze în terminologia mass-media, Sugestia cromatică în limbajul artistic sadovenian, Termeni argotici împrumutați în limba română. Frazeologie: Semnificații și valori stilistice ale frazeologismelor care au în structura lor numeralul nouă. Cultivare a vorbirii: Greșeli în utilizarea prepoziției în româna actuală, Aspecte normative ale verbului în româna actuală. Problema de gramatică s-a referit la pronume: Pronumele de întărire: planurile istoric-gramatical, discursiv și didactic. Au existat și abordări cu un spectru mai amplu, situate la nivelul de interdisciplinaritate: Personajul literar – valențe semiotice, Încă o dată despre actualitatea analogiei.

Autorii referatelor au dat dovadă de o cunoaștere bună a subiectului abordat, au utilizat surse bibliografice variate și un bogat material factologic. Analiza tematică a comunicărilor demonstrează o predilecție pentru problemele de ordin lexical și de cultivare lingvistică.

La secțiunea Literatura și Folclor au fost abordate subiecte complexe din istoria literaturii române și universale, din folclorul național autohton și străin. Temele care au fost abordate sunt de o actualitate majoră, raportorii împărtășindu-și ideile derivate din domeniul lor de cercetare, cât și de experiențele rezultate din activitatea pedagogică propriu-zisă. Fiecare articol, luat în parte, prezintă interes pentru sfera literaturii, în general, dovadă fiind discuțiile și polemicile care au rezultat în urma prezentărilor.

Ținând cont de propriile direcții de interes, participanții au cercetat următoarele aspecte: promovarea valorilor general-umane prin intermediul operelor artistice, a culturii tradiționale românești în scrierile din perioada medievală, aspecte de imagologie literară, idei despre literatura feminină și impactul acestui tip de literatură asupra cititorului, folclorul în toată complexitatea sa, cu tradițiile populare, gesturile rituale, strigăturile specifice unei nunți tradiționale autentice într-un anumit ținut și chiar subiecte mai puțin vociferate, ce țin de viziunea asupra morții și impactul pe care îl au forțele malefice asupra celor care sunt în viață.

Făcând o sinteză a articolelor științifice expuse în cadrul secției, rezumăm că participanţii au demonstrat un interes ştiinţific vădit, fiind o experiență deosebită pentru fiecare dintre actanți.

Deși a avut loc în format online, atelierul și-a desfășurat lucrările într-un mod constructiv, fiind deja o tradiție cu răsunet științific.

În cadrul secțiunii Limbaj și comunicare, Didactică și Glotodidactică participanții au prezentat comunicări adresate celor mai stringente, actuale probleme ale lingvisticii, literaturii române și universale, didactica limbilor, care au generat dezbateri ştiinţifice axate pe realitatea comunicării în mediul academic și, implicit, in intreaga societate.

În cadrul secțiunii au fost puse în discuţie numeroase probleme, cum ar fi:

  • Contribuții ale literaturii la formarea deprinderilor de comportare civilizată
  • Modalități de abordare a folclorului în cadrul disciplinelor limba română și educație muzicală în gimnaziu
  • Dezvoltarea valorilor general umane prin strategii didactice interactive
  • Strategii didactice la orele de limba și literatura română, limba engleză și franceză
  • Impactul lecturii asupra formării competențelor comunicative

Studiile realizate au un caracter practic și util pentru domeniul Științe ale Educației.

Făcând o sinteză a comunicărilor prezentate în cadrul conferinţei, rezumăm următoarele: participanţii la conferinţă au demonstrat un interes ştiinţific și didactic revelatoriu, conturul căruia va fi definitivat și în alte lucrări științifice. Prezentările au fost de o bună calitate de cercetare prin care autorii au reușit să dovedească buna pregătire şi competenţa profesională.

Lucrările s-au derulat într-o atmosferă destinsă, cu atenția concentrată asupra expunerilor, urmate de întrebări, discuții, comentarii și sugestii.

În urma dezbaterilor constructive au fost valorificate următoarele idei:

  • avansarea unor teme atractive de cercetări teoretico-aplicative cu caracter interdisciplinar pronunțat;
  • necesitatea de a identifica noi soluții, modele și strategii ce pot contribui la dezvoltarea durabilă a sistemului educațional actual;
  • asigurarea unui proces de cercetare bazat pe excelență, integrat în circuitul internațional de cercetare și orientat spre satisfacerea necesităților crescânde ale societăți;
  • identificarea celor mai eficiente tehnologii, instrumente, tehnici educaționale în contextul promovării valorilor general-umane.