Outstanding personalities

Născut la 3 august 1929 în c. Cușmirca, raionul Orhei. Savant în domeniul anatomiei și citologiei vegetale. Doctor habilitat în biologie (1967). Profesor universitar (1971). Membru corespondent (1981) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

Academicianul Boris MATIENCO a fost primul șef al Catedrei de Botanică (1955-1959) din cadrul Facultății Biologie și chimie a Universității de Stat din Tiraspol. Ulterior, se consacră activității de cercetare. Din anul 1959 și până în anul 2004 activează în calitate de Șef de laborator la Grădina Botanică (Institut), Institutul de Genetică, Institutul de Fiziologie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Fondatorul Școlii științifice în domeniul Anatomiei și Citologiei vegetale din Republica Moldova.

A propus şi a dezvoltat ipoteze, concepte, recomandări metodice şi tehnologice privind biologia structurală, ca principii ale carpologiei teoretice şi aplicate, precum şi generalizări şi iniţiative în organizarea şi predarea ştiinţelor biologice (botanicii). A elaborat și a publicat primul Manual de Morfologie a plantelor în limba română (cu caractere chirilice). Autor al unor Monografii unicale în literatura de specialitate: „Ultrastructura plantelor”, „Ultrastructura carotenoidoplastelor”, „Principiile transformărilor structurale la plante”, „Structura şi funcţionalitatea fructelor”, „Structura fructelor gigantice” ş.a., precum şi recomandările privind sistemul unic „cultivare-păstrare” care reprezintă repere teoretice şi practice în Botanică, Legumicultură şi Pomicultură.

Rezultatele ştiinţifice au fost reflectate în cele peste 400 publicaţii, inclusiv a 18 cărţi, monografii, manuale universitare. A educat şi a pregătit multe generaţii de specialişti în biologie, a pregătit mulți doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe (22 persoane). Din 1983 – preşedinte al Consiliului problemei tehnico-ştiinţifice “Fructele şi păstrarea lor” din republică, în colaborare cu omologii săi din Ucraina şi Belarusi. Fondator şi conducător al Secţiei Republicane de Microscopie Electronică, al cabinetului de microscopie electronica. Membru al Federaţiei Europene de Microscopie Electronică (1994). Iniţiator şi promotor a 6 ediţii ale Conferinţei Republicane de Microscopie Electronică, a șase ediţii ale Simpozionului unional de Ultrastructură a plantelor, o ediţie a Conferinţei unionale de Carpologie teoritică şi aplicată. Autorul strategiei dezvoltării fructelor, structurii, ultrastructurii evoluției lor și a carpoculturii in vitro ca direcție nouă în biotehnologia vegetală. Inițiatorul și promotorul metodelor moderne de microscopie elecrtonică în Moldova. Fondatorul Complexului experimental Carpotron-1.

Participant activ la congrese, conferinţe şi simpozioane internaţionale (Praga, Toronto, Seattle, Budapesta, Granada, Paris, Dublin, Ankara, Singapore, Cancun-Mexic, Moscova, Sankt-Petersburg, Bucureşti etc.), la care a propus şi a discutat ipotezele şi concepţiile cercetării. Pentru merite deosebite a fost decorat cu un șir de distincții, printre care Ordinul ,,Gloria muncii”, Medalia ,,Dimitrie Cantemir”. Om Emerit în Știință, Eminent al Învăţământului Public, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, laureat al Premiul Prezidiului A.Ş.M., membru asociat al IFSEM (Paris, Franţa), membru de onoare al Senatului Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, România.

Academicianul Boris MATIENCO, graţie operelor sale ştiinţifice profunde şi originale, este considerat de comunitatea ştiinţifică drept unul dintre cei mai distinşi teoreticieni în domeniul biologiei contemporane.

Născut la 5 iulie 1932, în s. Măcărești, județul Ungheni. Savant în domeniul fiziologiei plantelor. Doctor habilitat în biologie (1974). Profesor universitar (1982). Membru corespondent (1989) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

Academicianul Gheorghe Şişcanu la 5 iulie anul 2017 a împlinit 85 de ani din ziua naşterii şi 59 ani de activitate ştiinţifico-organizatorică, didactică şi obştească. Fiind dotat de la natură cu capacităţi deosebite, obţinând o pregătire profesională profundă, s-a sacrificat întru prosperarea cercetărilor în domeniul fiziologiei plantelor, ce i-a permis realizarea cercetărilor la cel mai înalt nivel ştiinţific, dobândind un renume bine meritat în domeniul fotosintezei plantelor pomicole.

S-a născut la 5 iulie 1932 în satul Măcăreşti, judeţul Ungheni, Republica Moldova, unde a absolvit şcoala de 8 ani. Continuă studiile la şcoala pedagogică din oraşul Călăraşi, care o absolveşte în a.1952. Studiile superioare le obţine la Institutul Pedagogic din Tiraspol, facultatea de Biologie şi Chimie (1952-1957). Primii paşi în cercetare i-a întreprins la Institutul de Fiziologie a Plantelor al AŞM (1958-1961) în calitate de doctorand. Munca cu abnegaţie i-a
permis de a acumula un vast material experimental în domeniul fiziologiei plantelor, ce a servit ca bază pentru susţinerea cu succes a tezei de doctor în biologie în anul 1963 şi a tezei de doctor habilitat în a.1974. În 1982 pentru activitatea didactică prodigioasă doctorul habilitat Gh. Şişcanu obţine titlul de profesor universitar.

Competenţa profesională, rezultatele ştiinţifice obţinute de o înaltă valoare teoretică şi aplicativă, au fost recunoscute de savanţii din ţară, acordându-i-se în a.1989 titlul de membru corespondent, iar în anul 1992 – membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Graţie calităților organizatorice, spiritului creativ academicianul Gheorghe Şişcanu a exercitat în perioada 1990-2000 funcția de Secretar științific general al AŞM. A participat nemijlocit la
elaborarea Legii cu privire la Academia de Științe a Moldovei și Concepției privind reforma sferei cercetare dezvoltare. Şi-a adus aportul considerabil în menținerea relațiilor dintre AŞM și Asociația Internațională a Academiilor cu sediul la Kiev. Paralel cu activitatea managerială în cadrul Academiei de Științe a Moldovei continuă și activitatea științifică. În 1975 a fondat Laboratorul de Fotosinteză al Institutului de Fiziologie a Plantelor al AŞM, actualmente Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecție a Plantelor al AŞM.

La diferite etape ale activităţii sale şi-a desăvârşit profesionalismul în cercetare prin stagiile efectuate într-un şir de centre ştiinţifice din Moscova (1959-1960, 1961-1974), Sankt-Petersburg (1960,1970), Kiev (1960,1985), Minsk (1971) ş.a. Începând cu anul 1958 şi până în prezent, distinsul fiziolog, academicianul Gh. Şişcanu şi-a consacrat activitatea ştiinţifică studiului particularităţilor funcţionării aparatului fotosintetic la plantele pomicole. A elaborat şi
dezvoltat teoria productivităţii fotosintetice a plantelor. A adus o importantă contribuţie în studierea particularităţilor funcţionării aparatului fotosintetic la plantele de cultură. Cu participarea nemijlocită a profesorului universitar Gh. Şişcanu s-a studiat rolul reacţiilor adaptive ale aparatului fotosintetic în reglarea productivităţii şi rezistenţei plantelor la acţiunea factorilor ecologici nefavorabili. A stabilit fenomene noi de interacţiune ale organelor plantelor în
formarea reacţiei de răspuns la factori stresogeni, au fost evidenţiate legităţile relaţiilor donator – acceptor în reglarea procesului de producţie şi rezistenţă a plantelor. De o apreciere înaltă se bucură lucrările dlui Gh. Şişcanu ce ţin de studierea particularităţilor de interconexiune a activităţii fotosintetice a aparatului de asimilare şi funcţiei metabolice a sistemului radicular al pomilor fructiferi. Aceste rezultate ştiinţifice obţinute de către academicianul Gh. Şişcanu au fost incluse în manualul „Fiziologia plantelor pomicole”, editat în anul 1978 la Berlin în limba germană şi apoi tradus în 1982 în limba rusă.

Pedagog prin vocaţie, academicianul, profesorul universitar Gh. Şişcanu contribuie în mod direct la pregătirea specialiştilor în domeniul biologiei, activând mai bine de 20 de ani la catedra Universităţii de Stat din Moldova. Indiscutabil este şi aportul academicianului Gheorghe Şişcanu în pregătirea cadrelor de înaltă calificare: sub tutela Dumnealui au fost susţinute 15 teze de doctor în biologie. O perioadă îndelungată conduce Consiliul ştiinţific specializat pentru susţinerea tezelor de doctorat la specialitatea 03.00.12 – Fiziologie vegetală în calitate de
preşedinte. Este antrenat în diferite comisii ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare; ex-secretar al Consiliul consultativ de expertiză al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică; membru al Consiliului Directoriu al Societăţii de Fiziologie şi Biochimie Vegetală din Republica Moldova, membru al Federaţiei Europene a Societăţilor de Fiziologie a Plantelor. A fost redactor responsabil şi membru al colegiului de redactare la un şir de reviste de prestigiu, membru al Colegiului de redacţie al Editurii Enciclopedice. Academicianului Gheorghe Şişcanu a fost președinte al comisiei pentru susținerea examenelor de licență la Facultatea Biologie și Chimie a Universității de Stat din Tiraspol.

Rezultatele ştiinţifice au fost reflectate în cele peste 280 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 6 monografii, printre care: Фотосинтез яблони (1973), Фотосинтез плодовых растений (1985), Investigaţii în domeniul fotosintezei cireşului (1996), Relaţiile donor-acceptor şi productivitatea plantelor de soia (2001). Relevanţa cercetărilor realizate este confirmată de 10 brevete de invenţii, care au fost prezentate la Saloane şi Expoziţii Naţionale şi Internaţionale şi menţionate cu diplome şi medalii. A prezentat referate ştiinţifice la un şir de foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Pentru activitate fructuoasă, merite deosebite în cercetare, academicianului Gh. Şişcanu i s-a conferit titlul onorific Om emerit (1995), Ordinul Republicii (1996), medalia Dimitrie Cantemir (2002), medalia jubiliară 60 ani de la fondarea primilor instituţii academice din Republica Moldova (2006).

Născut la 28 iulie 1937 în s. Stoicani, r-nul Soroca.Savant – paleobotanist. Doctor habilitat în biologie (1986). Profesor universitar (1986). Membru corespondent (1988) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992).

Academicianul Andrei NEGRU s-a născut la 28 iulie 1937 în s. Stoicani, r-nul Soroca. După absolvirea școlii medii nr.1 din Soroca (1954) continuă studiile la facultatea de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1955-1960). Activitatea pedagogică o începe în calitate de profesor de biologie la școala medie din s. Pragila, r-nul Florești (1960-1961). În perioada1963-1966 activează în calitate de lector asistent la Catedra de Botanică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. În anul 1966 continuă studiile la doctorat la Institutul de Botanică V.L. Komarov al Academiei de Științe a Federației Ruse din Sankt-Petersburg. Susține teza doctor în științe biologice (1969), de doctor habilitat (1986). Devine profesor universitar (1986), este ales (1988) membru corespondent și membru titular (1992) al Academiei de Științe a Moldovei.

A deținut funcțiile de cercetător științific inferior (1969-1974), cercetător științific superior (1974-1976), șef de laborator (1976-1981), director adjunct pentru probleme de știință (1981-1987), director al Grădinii Botanice (Institut) (1988-1996), profesor universitar la USM (1996-2003), șef de catedră la UASM (2003-2006); din 2006 a fost șef de laborator la Grădina Botanică (Institut). A descoperit peste 120 taxoni fosili de plante, noi pentru știință. De o apreciere înaltă se bucură lucrările fundamentale în domeniul conservării biodiversității forestiere, plantelor rare și sistematicii florei spontane contemporane a Basarabiei, precum și activitatea sa în construcția și amenajarea peisagistică a Grădinii Botanice. A fost redactorul științific al Cărții Roșii a Republicii Moldova, ediția a II-a, al seriei de cărți Lumea vegetală a Moldovei, vol. I, II, III, IV, Flora Basarabiei, vol. II.

Autor a peste 300 de lucrări științifice, inclusiv 14 monografii, printre care: Понтическая флора Днестровско-Прутского междуречья (1982), Mиотическая флора Северо-Запaдного Причерноморья (1986), Plante rare din flora spontană a Republicii Moldova (2002), Dicționar de plante din Republica Moldova (2006), care au devenit cărți de referință pentru specialiștii în domeniu. Academicianul А. Negru este deținătorul а 2 brevete de invenții; а pregătit 10 doctori și 3 doctori habilitaţi în domeniul botanicii și ecologiei. În anii 1988-1996 a fost prеşеdintе аl Consiliului științific specializat de susținere а tezelor de doctor și doctor habilitat ре lângă Grădina Botanică (Institut) а AŞM, sub președinția căruia au fost susținute peste 45 teze de doctor și 8 teze de doctor habilitat la specialitatea 03.00.05 Воtаnicа. A fost fondatorul școlii științifice Paleobotaniștii din Republica Moldova. Este deținătorul Medaliei Meritul Civic, Medaliei AȘM Dimitrie Cantemir și al diferitor distincții ale comunității științifice naționale și internaționale.

Academicianul А. Negru a plecat în lumea celor drepți la 21 decembrie 2011.